Premium
„Silvicultura este o disciplină, nu este fotbal. Nu poate toată lumea să-și dea cu părerea despre cum ar trebui să fie lucrurile”, afirmă Dan Bănacu, directorul general al Holzindustrie Scweighofer România, care a acceptat să vorbească în exclusivitate pentru STIRIPESURSE.RO despre Codul Silvic adoptat în 2015 și care a fost subiectul unor controverse, despre ancheta procurorilor DIICOT, despre „războiul” dus de anumite ONG-uri împotriva activității Holzindustrie Scweighofer, dar și despre percepția publică negativă a românilor care planează încă asupra activității companiei austriece.
- În 2015, Codul Silvic a fost adoptat în forma dorită de Guvernul Ponta. Printre articolele prevăzute și care au stârnit dispute sunt și cele potrivit cărora un operator economic nu poate achiziționa mai mult de 30% din volumul unui sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimelor 3 ani, în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare și exploatate la nivel național, indiferent de forma de proprietate. Au trecut 4 ani de atunci, cum comentați această măsură? V-a afectat în vreun fel și dacă da, cum?
„Ceea ce cumpărăm noi din România este sub 6% din lemnul pus pe piață și suntem limitați la această cifră. Ce înseamnă acest lucru? Limitarea asta a venit ca urmare a unor solicitări politicianiste, nu ca urmare a unei necesități economice. Noi cumpărăm la nivelul pieței materie primă pusă la dispoziție de piață. Lucrul pe care noi l-am spus acum patru ani de zile a fost că asta va duce la lipsa competitivității sectorului. Deci, ce faci? Îi obligi pe proprietarii de păduri să vândă doar 30% unui ofertant competitiv. În final, asta duce la scăderea prețurilor, deci la o păgubire a statului. În al doilea rând, duce la o scădere a competitivității, pentru că nu mai lași piața să funcționeze liber și intervii cu o măsură arbitrară, impunând o cifră, fără să o gândești...De ce 30 și nu 40%, de ce 30 și nu 20%? (...) Romsilva nu poate să vândă ceea ce are de vândut, iar noi nu putem să cumpărăm și, în schimb, importăm. Scoatem sute de milioane de euro din țară, pentru că nu putem să cumpărăm niște lemn care ar valora sute de milioane de euro, care s-ar duce la Romsilva. În schimb, suntem obligați să cumpărăm din import. (...) Această limitare a statului nu face decât să destabilizeze piața. Pe de altă parte, noi nu am ajuns niciodată la acest nivel. Ceea ce ne afectează este că nu putem cumpăra mai mult de la Romsilva, de la statul român. Statul român își limitează posibilitatea de a-și vinde o resursă pe care ar vrea să o vândă, dar pe care n-ar putea să o vândă. Este incredibil, dar asta este realitatea”, a spus Dan Bănacu, adăugând că Holzindustrie Scweighofer România se află sub această limită, cu un procentaj cuprins între 24-25% din volumul de molid pus pe piață.
- Avantajează pe cineva această măsură?
„Pe nimeni, pe absolut nimeni. Lemnul acesta este disponibil în țară, dar nimeni nu-l cumpără. Care este avantajul, care este beneficiul? Nimeni nu beneficiază. Este absolut o măsură populistă, o intervenție a statului fără justificare. (...) Noi ne-am împăcat cu această situație, nu este o problemă. Acceptăm această limitare. Noi în procesul actual nu am depășit și nici nu am fi vrut să depășim niciodată această limită. Dar, astăzi, când într-o situație de urgență - de exemplu, copaci doborâți de vânt - am fi vrut să facem mai mult, să cumpărăm mai mult, nu putem, pentru că suntem limitați”, a afirmat Bănacu.
- Asta înseamnă că v-a afectat activitatea?
„Nu ne afectează pe noi, afectează economia României o astfel de măsură. Această reglementare nu a rezolvat nimic în trei-patru ani de zile, n-a schimbat nimic. În schimb, într-o situație de nevoie, a blocat activitatea economică. Nu a avut niciun impact asupra activității noastre. Zero”, a precizat directorul general al Holzindustrie Scweighofer România.
- Aș dori să vorbim și despre ancheta procurorilor DIICOT. Concret, compania Holzindustrie Scweighofer este bănuită că ar fi pus la cale un circuit prin care lemnul tăiat ilegal din pădurile noastre era albit pentru a putea fi vândut. Cum răspundeți acuzațiilor?
„Suntem o companie responsabilă. Avem 2.700 de angajați și avem o responsabilitate față de toți oamenii să oferim răspunsuri clare la întrebări clare. Vom colabora cu autoritățile pentru a lămuri orice aspect. În momentul în care ni se va solicita orice fel de document sau explicații, noi le vom da. Este o anchetă în curs. Când ni se va solicita orice fel de lămurire, o vom da-o autorităților. Nu am nimic în plus de adăugat”, a răspuns Bănacu.
- Atunci să vorbim despre tăierile ilegale de lemn din România și ce măsuri ați avut în vedere pentru combaterea acestui fenomen?
„Tăierile ilegale de lemn sunt un lucru rău care afectează imaginea sectorului, afectează economic sectorul și afectează extrem de mult viața noastră. Nu putem să ne împăcăm noi cu ideea că se fură. Ce am făcut noi este ceea ce a cerut vreodată vreo lege. Avem un sistem de verificare a produsului palpabil, care a început de câțiva ani de zile, prin care verificăm capacitatea fiecărui furnizor care ne furniza lemnul respectiv, locul de unde urmează să ne furnizeze lemnul, cantitatea de lemn aprobată prin lege care urmează să ne fie furnizată. În ultimii doi ani de zile am instalat Timflow. Este o aplicație care ne permite să vizualizăm locul din care pleacă încărcătura, traseul pe care a venit și momentul aducerii. Nu a fost nici asta ușor. Nu este ușor să spui către mii de companii de transport: dacă vrei să lucrezi cu noi trebuie să-ți pui GPS pe camioane și trebuie să ne spui traseul pe care l-ai făcut. Nu toată lumea înțelege imediat care este utilitatea acestui sistem”, a spus Bănacu.
- Ați întâmpinat probleme cu furnizorii?
„Sigur! Au fost furnizori care au vrut să mai lucreze cu noi, alții care nu au mai vrut să lucreze cu noi. Asta a fost. Am avut pierderi, ca urmare a măsurilor pe care ni le-am luat. (...) În fabricile noastre avem măsuri de control și verificare draconice. Oamenii aproape că nu înțeleg de ce suntem atât de restrictivi, dar am făcut chestiunea aceasta voluntar în ideea de a spune că toți cei care lucrează cu noi trebuie să respecte aceleași reguli ca și noi. Este extrem de greu. Gândiți-vă că este ca atunci când te duci și cumperi o pâine de la magazin. Te duci la vânzător și îi spui: „te rog frumos să-mi dai bonul de casă, factura furnizorului, de la furnizor să ceri locul de unde a cumpărat făina, te rog frumos să-mi spui moara unde a fost produsă făina și te rog frumos să-mi spui terenul de pe care a venit grâul” și în fiecare zi să faci asta. Vei vedea cât e de greu! În viața de zi cu zi dacă ai face lucrul acesta ai înnebuni, dar noi facem lucrul acesta. Un dosar pentru un camion ajunge la 100 de file. Este incredibil acest volum de activitate pe care îl depunem tocmai pentru face toate eforturile posibile ca lemnul care ajunge la noi să aibă origini legale. Folosim tehnologia actuală la maximum pentru acest lucru”, a declarat directorul HS.
- Cu ce probleme se confruntă Holzindustrie Scweighofer în România și ce măsuri ați vrea să se ia în sectorul forestier?
„Eu îmi doresc ca problemele sectorului forestier să fie ascultate în întregime, nu numai ale grupului Holzindustrie Scweighofer. Noi suntem o entitate privată cu trăirile și problemele noastre, însă nu suntem izolați. Dacă problemele de ansamblu ale sectorului forestier, cele pe care le poate spune oricine lucrează în această industrie, vor fi rezolvate, atunci și viața lor și viața noastră va fi mai ușoară. Vreau să fie o uniune de voci, nu vreau să fie o voce care, chiar dacă este a unei companii mari, să spună ce ar fi bine pentru tot sectorul. Ar fi incorect ca numai eu să spun ce măsuri aș vrea să se ia în sectorul forestier”, a spus Bănacu.
- Credeți că lucrurile se vor normaliza?
„Eu sunt foarte optimist de felul meu și sper doar ca lucrurile să se clarifice. Sper ca normalitatea să devină standard, sper ca amestecul statului în piață să se minimizeze. Reglementarea are un rol, dar reglementarea nu poate să schimbe mecanismele pieței. Să lăsăm piața să fie piață, specialiștii să fie specialiști, profesioniștii să-și facă treaba așa cum trebuie și atunci lucrurile se normalizează de la sine”, a afirmat Bănacu.
- Vreau să vorbim și despre percepția publică negativă care există. Oamenii consideră că austriecii ne fură pădurile, iar România se va transforma într-un „deșert”. Cum comentați?
„Se exagerează. Spun clar că ar fi putut exista mai multă comunicare din partea noastră, am fi putut spune mai mult. Oamenii trebuie să înțeleagă și să vadă cu ce te ocupi. (...) Austria exportă mai mult lemn decât noi. Pentru ei lemnul este o importantă resursă, ei nu au petrol și gaze ca noi. Au lemn și îl valorifică la maxim. Peste tot unde te duci vezi respect pentru meseria celor care se ocupă și procesează lemnul, pentru că din asta se trăiește. Lemnul a adus valoare acestei țări. Nu se pune problema să tăiem ca disperații. Silvicultura este o disciplină, nu este fotbal. Nu poate toată lumea să-și dea cu părerea despre cum ar trebui să fie lucrurile”, a declarat Bănacu.
- Ce ne puteți spune despre rolul ONG-urilor din acest sector? Există ONG-uri care vă critică activitatea, care vorbesc despre alianțe cu hoții de lemne.
„ONG-urile trebuie să-și facă treaba”, a spus directorul Bănacu, adăugând că deși a lansat invitația către ONG-uri pentru a veni în control în fabricile din România, niciun reprezentant nu le-a trecut pragul în ultimii cinci ani de zile.
- Cum stau lucrurile în Austria, având în vedere că Holzindustrie Scweighofer este o companie austriacă?
„În Austria s-a creat o asociație. Organizații care se ocupă de modul în care oamenii percep industria lemnului. Au existat situații în care oamenii n-au înțeles cum funcționează industria și li s-a spus și lor că dispar pădurile și că Austria o să rămână deșert. Asta acum 30 de ani. Și atunci oamenii au început să le explice celorlalți oameni cum amenajăm pădurile, cum avem grijă de păduri, cum avem grijă ca generația viitoare să aibă la fel de mult ca noi și să beneficieze de aceeași resursă, de ce lemnul este o resursă importantă, cum facem bani din chestia asta?”, a afirmat Bănacu.
- Românii nu sunt informați?
„Nu! (...) Este un sector despre care nu s-a vorbit niciodată, oamenii sunt bombardați cu informații negative și lucruri care sunt alarmiste. Este ca atunci când aș vedea la televizor, în fiecare zi, că oamenii sunt omorâți pe DN1 și atunci o să mă gândesc că, dacă circul pe DN1, am o șansă să fiu omorât. În continuare, oamenii au accidente pe DN1, dar nu este nici vorbă faptul că DN1 ar trebui să fie închis mâine. Este o mare diferență între percepție și realitate, iar noi trebuie să explicăm. Nu este vorba despre niciun fel de alianță cu hoții de lemne, nu există așa ceva! (...) În Austria, educația începe din școală. Dacă această educație începe de la 5 ani, la 30 de ani nu afli cu surprindere cum arată un copac și știi exact ce se întâmplă în această lume. Deci educația, informarea, transparența sunt absolut necesare, iar la acest fenomen trebuie să participe industria, dar și autoritățile”, a conchis Bănacu interviul oferit STIRIPESURSE.RO.
*
În cadrul unui briefing de presă, Dan Bănacu, directorul general al Holzindustrie Scweighofer România, a vorbit în fața jurnaliștilor despre activitatea companiei austriece.
„Noi nu exploatăm lemn din pădurile României sau din altă parte. Noi nu tăiem niciun arbore. Tot ce facem este să procesăm lemn pus deja pe piață și lemn din import. Noi procesăm lemn de rășinoase. Lemnul de rășinoase este unul pentru construcțiile de case în special, nu este un lemn pentru mobilă. Foarte important! Și un alt lucru important este că procesăm buștenii cu diametre mici. Asta înseamnă că acoperim un segment din producția de lemn pusă pe piață pe care foarte puțini alți operatori nu pot să le acopere”, a subliniat Bănacu.
Societatea cu acţionariat austriac, care activează pe piaţa prelucrării lemnului, procesează 6% din totalul lemnului de răşinoase recoltat din ţara noastră.
„Astăzi, procesăm undeva la 6% din lemnul pus pe piața din România, deci nu 96% și importăm undeva la 46% din lemnul pe care îl procesăm. Sunt cifre din 2018. Anul acesta cred că proporția depășește 50%”, a mai spus acesta.
Bănacu a vorbit și despre exporturile de cherestea, trăgând un semnal de alarmă autorităților din România.
„Se vede un declin al exporturilor și asta are o singură cauză: scăderea competitivității sectorului forestier. Care este motivul pentru care s-a ajuns în această situație? Prețurile în România depășesc cu mult prețurile europene pe același sortiment de lemn. Astăzi, noi plătim 86 de euro, în timp ce în Austria se plătește 65 de euro pe m3, în Cehia - 50 euro, iar în Germania - 55 euro. (...) Această cifră ne scoate afară nu doar pe noi, tot sectorul românesc este scos din competiție”, a atras atenția Bănacu.
Cât despre volumul importurilor, Bănacu a spus că acesta „a reușit să egaleze volumul achizițiilor din România”.
În 2003, Holzindustrie Schweighofer își începe activitatea în Șebeș, România, cu o fabrică nouă și modernă de cherestea. Totalul investiţiilor realizate de Holzindustrie Schweighofer în ţara noastră a fost de 800 de milioane de euro.
„Investițiile noastre nu s-a limitat doar la fabricile de cherestea”, a spus Bănacu.
Pe lângă cele trei fabrici de cherestea, în ţara noastră compania are şi două fabrici de panouri, potrivit lui Bănacu. Astfel, Holzindustrie Schweighofer deţine în România trei fabrici de cherestea (în Sebeş, Rădăuţi, Reci) şi două fabrici de panouri (în Siret, Comăneşti) cu un total de 2.700 de angajaţi.
În final, Bănacu a vorbit și despre transparența companiei Holzindustrie Schweighofer, prezentând un videoclip în care este descris sistemul Timflow, lansat în 2017. Acesta este un sistem de monitorizare a trasabilității lemnului care se bazează pe tehnologie GPS pentru înregistrarea rutelor camioanelor care transportă buștean.
