Premium
Şeful diplomaţiei britanice Boris Johnson a catalogat marţi drept ”nebun” un proiect al unei uniuni vamale post-Brexit, susţinut de premierul britanic Theresa May, scoţând astfel la lumină disensiuni în Guvernul conservator cu privire la viitoarele relaţii cu Uniunea Europeană (UE), relatează AFP, conform news.ro.
Potrivit acestui plan cu privire la o ”nouă uniune vamală”, Regatul Unit ar urma să perceapă taxe vamale în numele UE asupra bunurilor care tranzitează teritoriul britanic şi sunt destinate pieţei Celor 27, aplicând propriile taxe asupra celor destinate regatului.
În pofida faptului că această propunere a fost respinsă săptămâna trecută de majoritatea miniştrilor membri ai ”Cabinetului de război privind Brexitul”, adică de principalele nume grele din Guvern, ea este în continuare pe masă, potrivit Downing Street.
Însă, potrivit lui Johnson, această soluţie ”total neexplorată” riscă să creeze adevărate ”meandre birocratice” şi să facă ”foarte, foatrte dificilă încheierea de acorduri de liber schimb” cu alte ţări, ala cum doreşte Londra să facă după ce iese din UE.
”Dacă ai o nouă uniune vamală, ai un sistem nebun în care ajungi să percepi drepturi vamale în numele UE la frontiera britanică”, a apreciat ministrul britanic de Externe într-un interviu pentru tabloidul pro-Brexit The Daily Mail.
Procurorul general, întâlnire la nivel înalt. Ce a discutat Augustin Lazăr cu omologul olandez
”Dacă UE decide să impună tarife asupra a ceva ce Regatul Unit vrea să importe ieftin, nu e nimic de făcut. Asta nu înseamnă să-ţi iei înapoi controlul asupra politicii comerciale, legilor, frontierelor (...) banilor, pentru că tarifele ar fi plătite în mod centralizat la Bruxelles”, a insistat Johnson, un mare artizan al campaniei victorioase în favoarea Brexitului în 2016.
Bruxellesul a denunţat o ”gândire magică” a acestui plan şi aşteaptă în continuare propuneri britanice care să definească viitoarele relaţii după Brexit, iar în legătură cu acest punct înaintea summitului din iunie.
Guvernul britanic ia în calcul şi o a doua opţiune - intitulată a ”facilitării maximale” - care ar implica un suport tehnologic, dar şi infrastructuri, în contextul în care Londra s-a angajat să nu înfiinţeze aşa ceva la frontiera între provincia britanică Irlanda de Nord şi restul insulei, membră a UE.
