Premium
România și Ucraina au rezolvat o dispută veche de 20 de ani - Canalul Bâstroe. Ministerul Mediului din România anunță că Ucraina poate continua lucrările la canalul navigabil Bâstroe. Rămâne, însă, condiția ca proiectul să respecte cu prevederile de protecție a mediului.
Această decizie vine în urma respectării pașilor procedurali prevăzuți de Convenția de la Espoo și Acordul bilateral dintre guvernele României și Ucrainei, semnat la 18 noiembrie 2022, se menționează în comunicatul Ministrului Mediului.
Ucraina și România au rezolvat o dispută de lungă durată cu privire la construcția canalului maritim de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră de către partea ucraineană, a anunțat sâmbătă, pe Facebook, ministrul protecției mediului și resurselor naturale din Ucraina, Ruslan Streleț.
Ministrul a reamintit că litigiul se referea la obligațiile Ucrainei în temeiul Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenția Espoo). Litigiul a fost soluționat în cele din urmă în marja celei de-a 9-a reuniuni a părților la Convenția Espoo de la Geneva.
"Suntem dispuși și capabili să găsim un teren comun și să corectăm greșelile trecutului", a scris ministrul pe Facebook.
La ultima reuniune a Convenției de la Espoo, de pe 14-15 decembrie, delegația ucraineană a declarat că a luat toate măsurile necesare pentru încetarea proiectului inițial, considerat neconform.
Ce este Convenția de la Espoo
La 26 februarie 1991, Comunitatea și statele membre au semnat Convenția de la Espoo a Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite - CEE/ONU privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (denumită „convenție”). Documentul a fost aprobat de Comunitate la 27 iunie 1997. România a aderat la Convenția de la Espoo în 2001.
Autoritățile ucrainene au emis o autorizație privind protecția mediului pentru proiectul Bâstroe, cu condiția inițierii unui program de monitorizare a speciilor de interes din Delta Dunării, cum ar fi sturionii, dar și a ecosistemelor protejate, înainte de începerea oricăror lucrări.
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a salutat decizia: "Marele pas înainte în ceea ce privește problema Bâstroe este că Ucraina a înțeles nu doar că trebuie să respecte toate obligațiile europene pentru un astfel de proiect, ci și că poate să facă asta. Mulțumesc omologului meu ucrainean Ruslan Strilets pentru asumarea și implementarea normelor ce garantează protejarea Deltei Dunării. Continuăm dialogul pentru a sprijini Ucraina, respectând interesele strategice ale României și normele europene de mediu."
Și ministrul ucrainean al Mediului, Ruslan Strilets, a anunțat acordul dintre părți, pe pagina sa de Facebook.
"Ne-am făcut temele și am parcurs un drum lung pentru a aduce proiectul în conformitate cu cerințele Convenției. La urma urmei, Ucraina ține la relațiile de bună vecinătate și la respectarea dreptului internațional. Suntem dispuși și capabili să găsim un teren comun și să corectăm greșelile trecutului", a scris ministrul pe Facebook.
Ruslan Strilets a numit Canalul Bâstroe, o dispută de 20 de ani cu România, încheiată de la ultima reuniune a părților la Convenția Espoo.
Disputa a început în 2004
Sensibilitatea oficialilor români față de Canalul Bâstroe provine din trecut, din relația dintre România și Ucraina legată de proiectul de transformare a acestui canal într-unul de transport pentru navale maritime. Acest lucru va duce la dispariția unei bune părți a Deltei Dunării. Ucraina a început în 2004 să execute lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe.
Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, pe data de 11 mai 2004, autoritățile ucrainene au inițiat mai multe lucrări hidrotehnice în vedere realizării, pe brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării, a unui canal care să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos.
Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe Brațul Bâstroe, aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei, crearea unui dig de protecție a gurii Canalul Bâstroe și lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe Brațul Chilia, care formează frontiera dintre România și Ucraina.
În 2006, proiectul a fost oprit în urma intervenția forurilor internaționale care au recunoscut că lucrările începute de Ucraina vor afecta iremediabil mediul înconjurător, respectiv Delta Dunării.
Spre exemplu, Comisia Internațională pentru Protecția Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaționale referitoare la protecția apelor Dunării, în special ca habitat al păsărilor acvatice a decis că au fost încălcate prevederile referitoare la protecția zonelor umede.
