Premium
Cu o campanie relativ anemică și cu o configurație de candidaturi deja previzibilă – bazinul PSD nedisputat (decât poate de ALDE), bazinul ”anti-PSD” puternic fragmentat – rezultatele alegerilor locale sunt în mare cunoscute.
PSD va fi câștigătorul acestor alegeri, în primul rând din cauza divizării electoratului adversarilor săi. Când se va trage linie vor conta cinci partide: PSD, PNL, ALDE și, pe alocuri, UDMR și PMP. La București va exista și un ”al șaselea”, Uniunea Salvați Bucureștiul, cu Nicușor Dan vârf de lance.
Dacă problema divizării electoratului ”anti-PSD” a fost deja tranșată înaintea alegerilor (puțin probabil să avem retrageri spectaculoase care să ducă la o consolidare), ea va rămâne la fel de aprinsă după data de 5 iunie 2016. Atunci când, de fapt, se vor negocia majoritățile în Consiliile locale și Județene.
Să luăm ca exemplu Capitala. Aici PSD va avea un scor apropiat de 30%. PNL va urma îndeaproape cu 22-25%, apoi vor fi încă trei partide relevante: USB (11-14%), ALDE (8-9%), PMP (7-8%). Adunând, observăm că USB+PMP+PNL se apropie de 43-45%, iar PSD+ALDE de 38-40%. Restul procentelor va intra la redistribuire. Dar, se vede clar că, teoretic, PNL poate construi o majoritate în Consiliul General al Capitalei cu USB și PMP. ALDE va fi insuficient pentru PSD să pretindă o construcție alternativă.
Așadar, pur teoretic, candidatul PSD are cele mai mari șanse să câștige funcția de Primar General, dar PNL are cele mai mari șanse să construiască o majoritate cu ”dreapta” divizată, pe marginea căreia se lamentează toți acum înainte de alegeri.
O mare alianță PNL-PSD ar fi, însă, o variantă la fel de posibilă, cele două partide adjudecându-și, practic, toate pârghiile de putere în București.
PSD și ALDE ar putea construi o majoritate dacă USB sau PMP ar ”trăda” spectrul de dreapta și s-ar alătura lui Tăriceanu și Dragnea. Tentația e mare, desigur. Să faci parte din majoritate la București, aceeași majoritate cu Primarul General, nu e chiar de lepădat. Puțin probabil că Nicușor Dan va gândi o asemenea mutare. E de presupus că joacă pe termen lung, preferând Opoziția. Va avea oricum un număr suficient de mare de consilieri ca să negocieze mizele mari. La fel, PMP, partid nou care vrea să-și întărească blazonul de dreapta și să meargă mai departe la parlamentare, nu ar avea un interes să se alăture partidului lui Dragnea.
Concluzionând, sunt doua majorități posibile: PNL-USB-PMP sau PSD-PNL.
Asemenea majorități nu vor rămâne fără impact la toamnă la alegerile legislative. O alăturare PSD-PNL poate întări PMP, care va rămâne singur pe partea ”dreaptă” în noiembrie. O alăturare PNL-USB-PMP obligă PSD să participe la parlamentare alături de ALDE și UNPR și să revendice ulterior funcția de premier (ceea ce Dragnea a anunțat deja, preventiv, în aceste zile).
În țară lucrurile nu vor fi mult diferite de București. Și acolo se vor putea constitui majorități în jurul PSD sau în jurul PNL sau majorități trans-ideologice, cum e PSD-PNL. Alianțele vor varia în funcție de context.
Întrebarea e simplă: se va uni ”dreapta” după alegerile locale, așa cum nu a făcut-o înainte de 5 iunie sau vor fi preferate alianțe pragmatice cu bătaie lungă pentru parlamentarele din toamnă sau chiar prezidențialele din 2019?
