Premium
Primul raport oficial privind efectele Brexit-ului estimează că tranziția de la participarea la Uniunea Europeană la non-participare ar putea dura 10 ani sau mai mult, incertitudinea putând afecta piețele financiare, investițiile și valoarea lirei sterline, arată un raport citit de The Guardian. Și The Economist, de partea cealaltă a spectrului politic, avertizează asupra riscurilor și costurilor. Partizanii ieșirii, însă, rămân optimiști și spun că au mai auzit aceste argumente și când Marea Britanie a decis să nu intre în zonă.
Raportul, care nu a fost făcut public, dar a fost citit de jurnaliștii de la The Guardian susține că cei doi ani prevăzuți de tratate pentru ieșirea din UE sunt, în practică, doar începutul tranziției
Marea Britanie va avea nevoie să negocieze noi tratate comerciale cu Uniunea Europeană, iar pentru aprobarea acestora ar putea fi nevoie de vot în unele parlamente naționale. Marea Britanie va avea nevoie să negocieze noi tratate și în afara UE. Dar unele țări, în special SUA, ar putea decide să aștepte întâi finalizarea negocierilor cu Uniunea.
În aceste condiții nu este exclus ca Uniunea, sau unele țări membre, să ceară concesii disproporționate din partea britanicilor.
Și The Economist are preocupări vizavi de stabilitatea economică după Brexit. Publicația se teme că țara ar putea fiu nevoită sa rămână supusă regulilor UE ca să poată exporta în spațiul comun, dar fără să poată influența deciziile care se iau
„Norvegia și Islanda au acces la Piața Comună prin apartenența la Zona Economică Europeană. Dar sunt obligate să respecte toate regulile Pieței Comune fără să le poată influența și să contribuie la bugetul comun (contribuție care, în cazul Norvegiei, este de 90% din contribuția britanică per capita), precum și să accepte libera mișcare a mărfurilor și persoanelor. După cum a zis un ministru norvegian la un moment dat, 'dacă vrei să conduci Europa trebuie să faci parte din Europa. Dacă vrei să fii condus de Europa, alătură-te Norvegiei'”, spune The Economist.
De asemenea, dacă Marea Britanie părăsește UE, Scoția ar putea cere, din nou, independența. Și nici în Irlanda de Nord (care susține rămânerea), lucrurile nu ar fi simple, arată publicația.
Participanții la campania pentru Brexit se opun acestor argumente susținând că ele nu fac decât să stârnească frica.
„De ce am avea o opinie atât de proastă despre britanici încât să ne apucăm să vorbim de 'salturi în gol' și 'șocuri profunde'”, se întreabă retoric Iain Duncan Smith, ministrul Muncii.
În partidul Conservator (oficial neutru), premierul Cameron (anti-Brexit) ar fi fost avertizat să oprească o parte din atacurile la adresa primarului Londrei, Boris Johnson (pro-Brexit), altfel riscând să piardă președinția partidului indiferent de rezultatul referendumului.
Chiar și o parte din partizanii campaniei de rămânere în UE încep să se îndoiască de utilitatea folosirii unor argumente pur negative. Nicola Sturgeon, premierul Scoției, a sugerat ca dezbaterea să „inspire oamenii (să se gândească la) ce țară dorim să avem” și să insiste pe beneficiile apartenenței la UE.
