Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

DNA, DIICOT si Parchetul General fac parada cu mascati. SIIAS si BSIJ parade pentru procurori

mascati_perchezitii_95629700

Nimeni nu și-a pus însă întrebarea de ce este nevoie de mascați pentru a aduce în fața anchetatorilor un om care nu este cunoscut ca scandalagiu, nu face parte dintr-un clan mafiot și nici nu este vreun fost luptător de K1. Aici intervine dorința de imagine. Cu cât sunt mai multe forțe cu atât se dă impresia că statul este mai puternic. Cel mai recent exemplu este cel în care Radu Mazăre a fost săltat de mascați dintr-un restaurant din Parcul Herăstrău. Pentru ca spectacolul să fie dus până la capăt, dubele negre care transportau forțele de intervenție ale Jandarmeriei erau urmărite îndeaproape de jurnaliști. Ajunși la restaurant, mascații au făcut doar act de prezență, fiindcă primarul Constanței nu a opus rezistență, ci doar a citit mandatul de aducere, apoi s-a urcat în dubă și a fost dus în fața procurorilor DNA.

Secretul misiunii

În urmă cu mai mulți ani, cu ocazia unor descinderi făcute la mai multe adrese din comuna Glina și în localitățile învecinate, liderul clanului Pietroi, Vasile Fierbântu zis Sile Pietroi, a reușit să scape de mascați. Surse judiciare declarau la acea dată că individul a fost anunțat de cineva din poliție, la ora 5.30 că, la ora 6.00 intră mascații peste el. A reușit să fugă. Ulterior, de coordonarea cazului s-a ocupat Poliția Capitalei și, împreună cu mascații de la fosta "Acvila", au reușit să-l prindă pe interlop într-o localitate din Giurgiu, unde se ascundea la un prieten de-al său. A urmat o anchetă de proporții, atât la postul de poliție din Glina, cât și la IPJ Ilfov. Nu s-a întâmplat nimic. Atunci, procurorii au ales să lucreze mai mult cu Jandarmeria. Precedentul deja îl făcuse procurorul George Bălan, în 2004, cu ocazia zecilor de percheziții la membrii și simpatizanți MISA (Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut). La acea dată, zeci de jandarmi din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție "Vlad Țepeș" au intervenit în forță la mai multe adrese, lăsând în urma lor dovezile atacului disproporționat: uși rupte, geamuri sparte etc.

Tot în urmă cu mai mulți ani, în cazul prinderii lui Konstantinos Passaris au intervenit mascații din Poliție. Pregătirea fizico-tactică a făcut diferența și astfel nu a fost nimeni rănit, cu toate că infractorul grec avea în imediata lui apropiere două pistoale încărcate, cu glonț pe țeavă. Celebrul criminal a fost condamnat la închisoare pe viață și este încarcerat la Penitenciarul de maximă siguranță de la Gherla.

Profil de SIIAS

Nu oricine poate ajunge în trupele speciale ale Poliției Române. Este forța de elită și nimeni nu intră direct de pe băncile școlii de poliție, fie că este vorba despre Academie sau de școala de subofițeri, direct în forțele speciale. Își face mai întâi rutina la Judiciar de obicei și apoi, după câțiva ani, dacă este remarcat poate ajunge să susțină testele care nu sunt deloc puține. Serviciul Independent pentru Intervenții și Acțiuni Speciale (SIIAS) are propriul sistem de selecţie şi de instruire a cadrelor şi este structurat pe criteriile de înaltă eficienţă ale unităţilor de intervenţie şi acţiuni speciale membre ale grupului „ATLAS". Recrutarea este un proces laborios, condus de un grup de ofiţeri cu experienţă şi constă în identificarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie cu aptitudini fizice şi abilităţi profesionale pentru acest tip de activitate, care posedă un mare grad de adaptabilitate şi de concentrare, o bună capacitate de a cuprinde, analiza şi de a acţiona lucid, rapid şi corect în situaţii de criză.

În acest sens sunt incluse următoarele probe eliminatorii: Test psihologic pentru unităţile speciale; Test medical; Test fizic specific; Testarea abilităţilor la tragerea cu armamentul din dotarea SIIAS și apoi Curs de formare şi adaptare organizat în cadrul SIIAS.

După finalizarea cursului de iniţiere, operatorii sunt repartizaţi la detaşamentele de intervenţie, fiind în perioadă de probă pentru încă șase luni de zile. Ei participă la misiunile serviciului şi urmează un program intensiv de pregătire care are ca scop atingerea şi menţinerea unei forme fizice, tehnice şi tactice foarte bune, care să corespundă necesităţilor de utilizare polivalentă a grupelor de luptători. Antrenamentul cadrelor SIIAS se efectuează conform unui plan anual şi respectiv lunar aprobat. Acesta porneşte de la etapa individ până la cea de micro-grup şi macro-grup şi cuprinde mai multe categorii de pregătire, funcţie de obiectivele stabilite şi de nevoile operative ale unităţii şi ale instituţiei. Alături de antrenamentul fizic programat în fiecare zi şi de şedinţele bisăptămânale de tragere cu armamentul individual, se mai regăsesc: pregătire generală de poliţie, pregătire tactică specifică, trageri săptămânale cu armamentul special (lunetişti, lansatoare de grenade, puşti cu pompă etc), pregătire alpinism intervenţie, pregătire scafandri de luptă şi pregătire psihologică.

Profil de BSIJ

Spre deosebire de SIIAS, Jandarmeria a rămas o structură militară. Principalele atribuții pentru care a fost înființată Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei (BSIJ) constau în executarea misiunilor de asigurare și restabilire a ordinii și liniștii publice, asigurării protecției instituțiilor fundamentale ale statului și neutralizarea amenințărilor grave la adresa acestora, independent sau în colaborare cu alte structuri ale MAI și ale celorlalte instituții din sistemul de apărare și securitate națională. Ca și în cazul polițiștilor, nici jandarmii nu sunt aruncați din prima în linia întâi. La început fac un "rulaj" la ordine publică, unde se familiarizează cu modul de acțiune. Acesta poate dura și doi ani. Apoi, în funcție de necesitățile Brigăzii Speciale de Intervenție sunt scoase la concurs posturi. Pentru ocuparea acestora aspirantul la rolul de luptător în BSIJ trebuie să treacă aceleași teste ca și la poliție pentru ca, atunci când este pus într-o situație critic, să să reziste din punct de vedere psihic și fizic.

Sub protecţia anonimatului, trei procurori de anchetă, unul care a activat în DNA, altul din DIICOT şi altul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, ne-au declarat că procurorul de caz este cel care decide, în funcţie de criteriile de periculozitate, ce structură din MAI îi va îndeplini un anume act, iar apoi deleagă structura respectivă.

Fost procuror DNA: "Eu aleg cine merge după inculpat"

Contactat de ZIUAnews şi întrebat care este procedura prin care procurorul ajunge să trimită o anume structură din MAI în executarea unui mandat de aducere, de exemplu, fostul procuror DNA ne-a confirmat că"potrivit Codului de Procedură Penală, eu, ca procuror, decid ce structură merge după inculpat şi o deleg pentru a face acest lucru. Nu înţeleg care e problema, nu e niciun protocol, e perfect legal, prin delegare, eu trebuie să mă asigur că omul pe care vreau să îl audiez şi a cărui audiere este necesară în acel moment în anchetă ajunge la mine." Chestionat cu privire la temeiurile ce stau la baza alegerilor procurorilor, fostul procuror DNA a susţinut că: "dacă întrebi de ce aleg Jandarmeria în locul trupelor din Poliţie, îţi spun că ţine de aprecierea mea în funcţie de cauză. Dacă există pericolul de violenţă, sau dacă e nevoie de mai mulţi oameni, trimit Jandarmeria. Nu întotdeauna sunt folosiţi mascaţii, cum le spuneţi voi".

Procuror DIICOT: "Îl deleg conform legii"

Un procuror DIICOT în activitate ne-a declarat: "eu, ca procuror, îl aleg, conform legii. Şi apoi fac actul de delegare. Sigur că, dacă eu ca procuror, lucrez mai mult cu poliţişti, voi apela la ei, pentru că e firesc să existe o bună colaborare între noi, mai ales că DIICOT nu are poliţie judiciară, cum au alte structuri. Oricum, poliţistul sau jandarmul nu face altceva decât să pună în aplicare un mandat pe care eu îl emit, nu are capacitate decizională, decât dacă pe teren, la faţa locului, se întâmplă un lucru neprevăzut şi dacă nu există posibilitatea anunţării în prealabil. Noi lucrăm împotriva structurilor de crimă organizată, e firesc ca poliţiştii să poarte cagule, pentru propria lor protecţie."

Anchetatorii de la Parchetul Capitalei, mai rar cu mascaţii

Procurorii Parchetului Capitalei nu se folosesc decât în cazuri excepţionale de aşa intitulatii mascaţi, fie de la Poliţie, fie de la Jandarmerie. "La percheziţii mai mult îi delegăm, acolo unde ştim că există riscul de scandal, unde oamenii se pot opune sau pot deveni violenţi. De exemplu, când e o grupare despre care avem date că e agresivă şi înarmată. În rest, lucrăm cu poliţişti, normal, dar procedura de delegare e aceeaşi".

preluare: ZIUAnews

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.