DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

DNA: Primar al Craiovei, sechestru pe avere si trimis in judecata pentru un nou dosar de retrocedari

dna

DNA trimite in judecata un nou dosar care vizeaza retrocedari. De data aceasta este vizat un primar al Craiovei care are antecedente penale, fiind in prezent eliberat conditionat din arest.

Antonie Solomon, fost primar al Craiovei, este trimis in judecata pentru restituirea unui imobil din Craiova prejudiciand primaria Craiovei cu peste 660.000 de euro. In vederea recuperarii acestui prejudiciu procurorii DNA au dispus punerea unui sechestru asigurator pe averea primarului si a complicilor sai acuzati de abuz in serviciu.

Stiripesurse.ro va prezinta rechizitoriul procurorilor DNA in care sunt prezentate faptele comise de fostul prima al Craiovei Antonie Solomon:

Examinând materialul de urmărire penală administrat în dosarul cu numărul de mai sus, din care rezultă că inculpaţii:

- GRIGORIE CARMEN LIANA a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p.comb. cu art. 309 C.pen., în final cu art. 5 C.pen.;

- MIULESCU NICOLETA a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. comb. cu art. 309 C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen.;

SOLOMON ANTONIE a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. comb. cu art. 309 C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen.

 

La data de 03.06.2013, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că funcţionari publici şi persoane cu funcţii de decizie din cadrul Primăriei municipiului Craiova au restituit, în mod nelegal, pe cale administrativă, imobilul amplasat în municipiul Craiova, str. Severinului nr. 46, judeţul Dolj (în prezent, str. Nicolae Titulescu nr. 38B) către Cîmpeanu Gabriela, semnatara notificării formulate în baza Legii nr. 10/2001 şi înregistrată la Primăria municipiului Craiova sub nr. 1714/N/2001.

S-a reţinut că, prin Dispoziţia de restituie în natură nr. 14851/19.07.2007, emisă de primarul municipiului Craiova, Solomon Antonie, verificată şi avizată pentru legalitate de secretarul primăriei, Miulescu Nicoleta şi întocmită şi semnată pentru legalitate de consilierul juridic Grigorie Carmen Liana, s-a dispus restituirea parţială în natură a imobilului compus din teren în suprafaţă de 1310 m.p. (din suprafaţa totală de 1520 m.p.) şi construcţie în suprafaţă de 330 m.p., în favoarea numitei Cîmpeanu Gabriela din municipiul Târgu-Jiu, judeţul Gorj şi s-a propus acordarea despăgubirilor în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru restul suprafeţei de 210 m.p.

S-a reţinut că dispoziţia a fost emisă în mod nelegal, în condiţiile în care notificatoarea nu făcuse dovada calităţii de moştenitor a proprietarului imobilului, nu indicase modul de preluare de către stat a imobilului (cu titlu valabil, fără titlu valabil), actul normativ în baza căruia imobilul fusese preluat de către stat, iar în conţinutul înscrisurilor întocmite de funcţionarii publici ai Primăriei municipiului Craiova se consemna faptul nereal că imobilul fusese preluat în baza Decretului nr. 92/1950, deşi, în realitate, imobilul fusese donat de proprietarul său autorităţii publice locale, prin actul de donaţie autentificat sub nr. 1042/03.12.1951 la Grefa Tribunalului Dolj – Secţia civilă şi nu există o hotărâre judecătorească, care să fi constatat caracterul abuziv al donaţiei şi care să o fi desfiinţat.

(…)

La Primăria municipiului Craiova comisia internă pentru aplicarea prevederilor Legii nr.10/2001 era constituită în anul 2007 dintr-un număr de 10 membrii, primarul Solomon Antonie fiind preşedintele comisiei, secretarul Miulescu Nicoleta fiind membru al comisiei, iar ca secretar al comisiei fiind desemnată consilierul juridic Rezeanu Marinela (vol. III filele 162-168).

Din examinarea dispoziţiilor legale enunţate mai sus, rezultă că inculpaţii implicaţi în procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv aveau ca atribuţii realizarea următoarelor activităţi:

Analiza notificării de restituire în scopul stabilirii dacă aceasta întruneşte cerinţele legale, activitate ce priveşte:

verificarea depunerii notificării în termen legal;

determinarea admisibilităţii cererii;

verificarea îndeplinirii cerinţelor legale privind conţinutul notificării, respectiv: indicarea datelor despre imobil, a momentului deposedării abuzive a proprietarului imobilului, a modului de preluare a acestuia (cu titlu valabil, fără titlu valabil), a actului normativ în baza căruia s-a făcut preluarea imobilului de către stat, a titularului dreptului de proprietate la momentul deposedării abuzive;

Analiza actelor doveditoare anexate notificării şi stabilirea împrejurărilor necesare pentru soluţionarea legală a cererii, activitate care presupune:

identificarea imobilului notificat prin stabilirea amplasamentului imobilului la momentul preluării de către stat;

determinarea momentului preluării abuzive;

determinarea modului în care imobilul a fost preluat;

determinarea titularului dreptului de proprietate la momentul preluării abuzive.

În absenţa stabilirii acestor date, nu se putea face încadrarea imobilului în categoria celor preluate abuziv, incidenţa „preluării abuzive” nefiind prezumată, iar adoptarea unei soluţii de restituire a unui imobil neputând fi făcută doar în considerarea faptului că imobilul se găseşte în patrimoniul statului la momentul formulării notificării.

Stabilirea persoanelor îndreptăţite la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură a imobilelor, activitate care presupune:

verificarea existenţei dovezilor privind calitatea de proprietar la momentul deposedării abuzive;

verificarea existenţei dovezilor privind vocaţia succesorală a celui care pretinde dreptul.

După cum arătam, în Normele metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001, se arată că sarcina probei relative la proprietate şi a deţinerii legale a acesteia la momentul deposedării abuzive revine persoanei care se pretinde a fi îndreptăţită.

În cele ce urmează vom arăta că inculpaţii şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu cu prilejul soluţionării notificării formulate de Cîmpeanu Gabriela privind imobilul din municipiul Craiova, str. Nicolae Titulescu nr.38 B (fost str. Severinului nr.46).

Pentru a avea o reprezentare exactă şi completă asupra activităţilor infracţionale ce au condus la restituirea nelegală a imobilului ce face obiectul cauzei, se impune un istoric al imobilului din str. Nicolae Titulescu nr.38B, prezentarea proprietarului şi a persoanei ce s-a considerat a fi îndreptăţită la restituire.

Imobilul din str. Nicolae Titulescu nr.38B (fostă Severinului nr.46) a aparţinut magistratului Ion Urdăreanu, căsătorit cu Elena Urdăreanu, casnică.

Soţii Urdăreanu au avut doi fii: Ioan Urdăreanu, născut la data de 08.12.1886 şi Constantin Urdăreanu, născut la data de 04.09.1890, ambii îmbrăţişând cariera de avocat.

Conform copiei Cărţii de identitate nr.24/04.10.1939 emisă de Baroul Gorj, Ioan I. Urdăreanu, domiciliat în comuna Săuleşti, judeţul Gorj, fusese înscris în Corpul Avocaţilor în baza Deciziei nr.85/19.05.1923 a Baroului Dolj, iar în Baroul Gorj funcţiona din 1924 Cea mai veche atestare a faptului că Ioan I. Urdăreanu îşi stabilise domiciliul în comuna Săuleşti, judeţul Gorj, este anul 1920, împrejurare atestată de expertul tehnic Ghiţuică Liviu în cuprinsul expertizei efectuată în dosarul nr.5841/2004 al Judecătoriei Târgu Cărbuneşti, în care se arată că în anul 1920 moşia Ioan Urdăreanu din comuna Săuleşti, Gorj, se compunea din 137,64 ha teren de cultură (În anul 1920, Ioan Urdăreanu avea doar 34 ani. Astfel fiind, e greu de crezut că, prin propriile forţe ori din câştigurile personale, ar fi devenit moşier Ioan Urdăreanu. Fără îndoială, între cei doi fraţi a intervenit un act prin care averea primită de la tatăl lor, a fost împărţită, unul preluând averea pe care familia a deţinut-o în judeţul Gorj, celălalt rămânând cu averea pe care familia a deţinut-o în municipiul Craiova, chiar dacă documente în acest sens, nu au fost găsite la Direcţia Judeţeană Dolj a Arhivelor Naţionale.

Potrivit declaraţiei părţii responsabile civilmente Cernăzeanu Mihaela, avocatul Ioan Urdăreanu ar fi avut o relaţie cu bucătăreasa Cîmpeanu Sevastiţa, din această relaţie rezultând o fetiţă, Cîmpeanu Gabriela, născută la data de 10.09.1929 în comuna Bibeşti, judeţul Gorj. Din cauza diferenţei de statut social, căsătoria nefiind posibilă, Cernăzeanu Mihaela a susţinut că avocatul a luat decizia de a-şi adopta copilul .

Prin sentinţa nr.8 din 15.12.1947 pronunţată de Tribunalul Gorj – Secţia I-a în dosarul nr.5960/1947, a fost încuviinţată cererea de adopţie formulată de Ioan I. Urdăreanu cu privire la minora Gabriela Cîmpeanu, care urma a purta numele de Gabriela Cîmpeanu-Urdăreanu, bucurându-se de toate drepturile ce-i conferă legea Anterior, printr-un testament olograf datat de testator 08.11.1943, Ioan Urdăreanu dispunea „ca după încetarea mea din viaţă, întreaga mea avere mobilă şi imobilă, oriunde se va găsi, să devină proprietatea exclusivă şi absolută a Gabrielei S. Cîmpeanu, pe care o institui legatara universală a întregii mele averi” Prin Decretul nr.83/1949, Ioan Urdăreanu a fost deposedat de întreaga avere pe care o deţinuse pe raza comunei Săuleşti, judeţul Gorj.

La data de 04.03.1960, Gabriela Urdăreanu-Cîmpeanu a solicitat Tribunalului Regional Târgu Jiu desfacerea adopţiei, în sprijinul acţiunii depunând şi o adeverinţă din care rezulta că locuieşte împreună cu Ioan Urdăreanu şi cu fiica sa, rezultată dintr-o căsătorie desfăcută prin divorţ, în acelaşi imobil, care este naţionalizat, într-o singură cameră, cu acces la hol şi dependinţe.

Prin sentinţa civilă nr.1150/12.04.1960 pronunţată în dosarul nr.1164/1960, instanţa a admis cererea şi a desfăcut adopţia, dispunând ca reclamanta să poarte numele de Gabriela C. Cîmpeanu. Sentinţa a rămas definitivă prin nerecurare şi a fost comunicată Sfatului Popular pentru efectuarea menţiunilor corespunzătoare În anul următor, 1961, Urdăreanu Ioan este regăsit ca având domiciliul în comuna Corlăteşti, judeţul Olt, unde a şi decedat la data de 07.09.1961 .Fratele său, Urdăreanu Constantin a rămas în casa părintească, devenind proprietar al acesteia după decesul părinţilor.

În 08.02.1945 imobilul a fost pus la dispoziţia armatei ruse împreună cu imobilul şi celelalte bunuri aflate în interior, întocmindu-se un inventar al bunurilor între reprezentantul armatei române şi cel al armatei ruse (vol. I fila 62). De aici rezultă că anterior datei menţionate imobilul fusese în folosinţa armatei române.

Nu se cunoaşte modul în care locuinţa lui Constantin Urdăreanu intrase în folosinţa armatei, nefiind găsite înscrisuri în acest sens.

Potrivit înregistrărilor efectuate în registrul „Matricola clădirii” aferent perioadei 1942-1951, imobilul de pe str. Severinului nr.46, proprietatea lui Constantin Urdăreanu, a fost înscris în Matricola nr.2 (impozitul pe clădiri) sub numărul matricol 696, la momentul deschiderii matricolei, respectiv 1942, făcându-se menţiunile „casă de locuit”, „construcţie de cărămidă”, „în stare bună” şi „compusă din 6 camere şi 5 dependinţe ocup. de prop.”.

Foaia matricolă se închide în 1951 cu menţiunea „Imobilul sa donat Sfatului Popular al oraşului Craiova şi se scuteşte de impozit pentru viitor”.

Partea introductivă a înscrisului respectiv, cea privitoare la datele de identificare a imobilului, a suferit şi o modificare, indicându-se rectificarea cu nr.20619/1951, în sensul că numele proprietarului Constantin Urdăreanu a fost tăiat cu o linie, deasupra fiind menţionat Sfatul Popular al oraşului Craiova .Din menţiunile făcute în înscrisul denumit „Buletinul clădirii” a rezultat că în perioada 1946-12.11.1949 imobilul a fost locuit de activişti judeţeni P.M.R. cu titlu de „chiriaşi”, din 12.11.1949 imobilul având destinaţia de „Casa Copilului” .

La data de 03.12.1951 Constantin Urdăreanu a donat Sfatului Popular al oraşului Craiova imobilul din Craiova, str. Severinului nr.46, în care deja funcţiona Casa Copilului, actul de donaţie fiind declarat ca autentic prin procesul-verbal nr.821/03.12.1951 încheiat de Tribunalul Dolj – Completul civil şi înregistrat la Grefa instanţei sub nr.1042 din aceeaşi dată .Constantin Urdăreanu a decedat la data de 22.11.1962, ultimul domiciliu al defunctului fiind în Craiova, str. Unirii nr.43. În timpul regimului comunist, imobilul din str. Severinului nr.46 şi-a pierdut de la un anumit moment dat destinaţia pentru care s-a realizat donaţia, devenind, împreună cu imobilele învecinate, Spitalul de Copii „Filantropia”.

Imobilul, în care au funcţionat Secţiile Radiologie şi Laborator ale spitalului, a fost cuprins în inventarul bunurilor proprietate publică ale Consiliului Local Craiova la numărul curent 5137 sub numărul de inventar 12003200 În vara anului 2005, Secţiile Radiologie şi Laborator ale spitalului au fost mutate în incinta noului Spital de Copii Filantropia de pe str. Corneliu Coposu din Craiova.

 

SITUAȚIA DE FAPT:

La data de 14.08.2001, Cîmpeanu Gabriela a depus la Primăria municipiului Craiova o cerere, prin care solicita restituirea imobilului din Craiova, str. Severinului nr.46, invocând dispoziţiile Legii nr.10/2001.

Cu adresa nr.23845 din 22.10.2001, Primăria municipiului Craiova a invitat-o la sediul instituţiei pentru a-i restitui cererea, comunicând solicitantei faptul că, potrivit art.21 din Legea nr.10/2001, primăria trebuia notificată prin executor judecătoresc .La data de 14.11.2001, executorul judecătoresc Balaci Titi din Craiova a înregistrat sub nr.1714/N/2001 notificarea formulată de Cîmpeanu Gabriela şi a transmis-o spre competentă soluţionare Primăriei municipiului Craiova, unde a fost înregistrată sub nr.139960 din 19.11.2001 .Prin această notificare, Cîmpeanu Gabriela solicita acordarea de despăgubiri băneşti în calitate de moştenitor al proprietarului decedat, Constantin Urdăreanu, indicând ca moment al trecerii imobilului în proprietatea statului data de 08 februarie 1945.

Ca înscrisuri doveditoare, au fost anexate notificării copii ale inventarului din 08.02.1945 încheiat între reprezentanţii armatelor române şi rusă, certificatelor de naştere ale fraţilor Constantin şi Ioan Urdăreanu, sentinţei de adopţie nr.8/15.12.1947, testamentului lui Ioan Urdăreanu din 08.11.1943, şi ale carnetelor de identitate ce au aparţinut numiţilor Ioan Urdăreanu, tată şi fiu.

La data de 31.01.2002, Cîmpeanu Gabriela a depus la dosarul notificării copia certificatului nr.2094/22.11.2001 emis de Direcţia Judeţeană Dolj a Arhivelor Naţionale, prin care se atesta că imobilul din str. Severinului nr.46, proprietatea numitului „Urdăreanu I.” se găseşte înscris în „Tabelul cu imobilele propuse pentru naţionalizare din oraşul Craiova”, împrejurare constatată în urma verificării fondului de arhivă Sfatul Popular al Regiunii Oltenia în dosarul din anul 1953 . Cu adresa nr.139960 din 14.03.2002, Primăria municipiului Craiova i-a solicitat notificatoarei să precizeze cuantumul despăgubirilor solicitate (vol.I fila 64), iar la 16.04.2002, Cîmpeanu Gabriela a precizat cuantumul la valoarea de 5 milioane lei vechi . Prin dispoziţia nr.4617 din 15.05.2002, emisă de primarul municipiului Craiova, Vasile Bulucea şi vizată pentru legalitate de secretarul primăriei, Nicoleta Miulescu, s-a dispus înaintarea notificării către Prefectura judeţului Dolj, cu propunerea de acordare a măsurilor reparatorii, prin echivalent sub forma despăgubirilor băneşti (eventual titluri de valoare), la valoarea estimată de Cîmpeanu Gabriela .Propunerea nu a fost însuşită de Prefectura judeţului Dolj, care a întors dosarul în procedura administrativă la Primăria municipiului Craiova, fiind repartizat spre soluţionare inculpatei Grigorie Carmen Liana, consilier juridic în cadrul Direcţiei Contencios Juridic şi Asistenţă de Specialitate.

La data de 25.08.2004, Cîmpeanu Gabriela a formulat o cerere către primarul municipiului Craiova, solicitând să i se comunice cine administra imobilul în anul 1945, în cuprinsul cererii precizând faptul că înainte de 1945 imobilul a aparţinut familiei Urdăreanu Constantin.

Cu adresa nr.38361 din 21.10.2004, primăria i-a comunicat copii certificate după patru din cele şase file ale Buletinului clădirii întocmit în anul 1948.La dosar a mai fost depus un proces-verbal din 25.08.2004, întocmit de R.A.A.D.P.F.L. Craiova la solicitarea notificatoarei, în care se consemna faptul că „imobilul nu se află în evidenţa regiei, fiind ocupat de farmacia Spitalului Filantropia) şi adresa nr.12440/07.07.2005, emisă de Spitalul Clinic Municipal Filantropia, din care, de asemenea, rezulta că imobilul nu este în administrarea spitalului În mod surprinzător, la data de 06.10.2005, Cîmpeanu Gabriela a încheiat un contract de asistenţă juridică cu avocatul Stănică Constantin, din Baroul Gorj, pentru „retrocedare imobil situat în municipiul Craiova, str. Severinului nr.46, judeţul Dolj”. Data încheierii contractului înregistrat la cabinetul avocatului sub nr.212 a fost determinată având în vedere data menţionată pe contract şi declaraţiile martorilor Stănică Constantin şi Cernăzeanu Gabriela, fiica notificatoarei.

În cuprinsul contractului s-a menţionat că obiectul acestuia este reprezentat de „redactare, introducere şi susţinere cereri şi acţiuni în justiţie”, că onorariul convenit este în sumă de 30% cu titlu de onorariu de succes, fără a se preciza un onorariu orar sau fix (forfetar), astfel cum impune art.134 alin.1 din Statutul avocaţilor. S-a mai menţionat şi faptul că „prezentul contract nu poate fi reziliat în mod unilateral de nici una dintre părţi” .Surpriza oferită de acceptarea de către Cîmpeanu Gabriela a serviciilor unui avocat pe parcursul derulării procedurii administrative de restituire a imobilului la Primăria municipiului Craiova rezultă din faptul că, în aceeaşi perioadă, Cîmpeanu Gabriela şi-a susţinut singură, fără a fi reprezentată de un apărător ales cererile formulate în baza legilor fondului funciar pentru retrocedarea imobilelor moştenite de la Ioan Urdăreanu în baza testamentului din 1948, atât la Primăria comunei Săuleşti, cât şi în faţa instanţelor de judecată .De la momentul la care se pretinde că notificatoarea a ales să fie reprezentată de apărător ales în faţa reprezentanţilor Primăriei Craiova, la dosarul notificării nu a mai fost depus nici un înscris, situaţia de fapt prezentată anterior de Cîmpeanu Gabriela rămânând la fel de neclară, de nedovedită şi de contradictorie ca şi până atunci.

În cursul lunii aprilie 2007, funcţionarele Ion Virginia Daniela din cadrul Serviciului Registru Agricol al Primăriei municipiului Craiova şi Fugaru Liliana din cadrul Serviciului Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, în baza unei adrese din 2005 întocmită de inculpata Grigorie Carmen Liana şi a unei solicitări verbale formulate de avocatul Stănică Constantin, s-au deplasat la locul amplasării imobilului solicitat pentru restituire şi au întocmit procesul-verbal din 24.04.2007 privind starea de fapt a imobilului (teren) din str. Severinului nr.46.

În adresa nr.139960 din 12.11.2005, prin care solicita întocmirea procesului-verbal privind starea de fapt a imobilului, Grigorie Carmen Liana a consemnat faptul nereal că imobilul trecuse în proprietatea statului în baza Decretului nr.92/1950, deşi notificatoarea nu făcuse niciodată această precizare în notificare ori în celelalte cereri ori memorii formulate, nu depusese la dosar decretul de naţionalizare şi anexele pentru judeţul Dolj, în care erau evidenţiate imobilele naţionalizate în baza acestui act normativ, iar în anexe imobilul din str. Severinului nr.46 nu apărea ca fiind naţionalizat .Menţiunea Decretului 92/1950 ca temei juridic al preluării abuzive de către stat a imobilului a fost preluată ca atare de către cele două funcţionare care au întocmit procesul-verbal din 24.04.2007, în cuprinsul acestuia, determinarea caracterului abuziv al preluării şi indicarea actului normativ prin care s-a realizat preluarea, fiind atribuţia de serviciu a consilierului juridic învestit cu soluţionarea notificării.

Procesele-verbale privind situaţia de fapt a imobilului – teren se întocmeau în scopul identificării imobilului solicitat la restituire, determinării amplasamentului, măsurării terenului şi identificării eventualelor utilităţi de care ar putea fi afectat.

În mod similar, în acelaşi scop, Direcţia Patrimoniu întocmeşte un proces-verbale privind situaţia de fapt şi pentru imobilul – clădire solicitat la restituire în baza Legii nr.10/2001.

În cauza de faţă, au existat două procese-verbale întocmite de inginera Andreescu (fostă Ene) Victoria Carmen din cadrul Direcţiei Patrimoniu în baza măsurătorilor efectuate de referentul Popescu Ion.

Procesele-verbale nefiind datate, nu se cunoaşte când anume au fot întocmite.

Potrivit declaraţiilor date în cauză de martora Andreescu Victoria Carmen mai întâi a fost întocmit procesul-verbal fără număr şi dată, pe un formular tipizat, în care ea a completat olograf spaţiile lăsate libere din cuprinsul acestuia, respectiv formularul în care nu apare menţiunea „în prezent clădirea este dezafectată” .Martora a susţinut că momentul întocmirii acestui proces-verbal este ulterior datei de 24.04.2007, când s-a întocmit procesul-verbal privind situaţia de fapt a terenului, pentru că l-a avut în vedere la întocmirea propriului proces-verbal şi că din acest înscris a preluat menţiunea trecerii imobilului în proprietatea statului, în baza Decretului nr.92/1950.

A susţinut că, ulterior, i s-a cerut verbal de către consilierul juridic ce avea spre soluţionare notificarea să refacă procesul-verbal în sensul menţionării în acesta a faptului că imobilul nu mai este ocupat de Spitalul de copii, clădirea fiind dezafectată şi astfel a fost întocmit procesul-verbal în formă tehnoredactată, în care apare menţiunea corespunzătoare. Martora nu a putut preciza momentul întocmirii celui de-al doilea proces-verbal, nici perioada de timp dintre cele două procese-verbale.

Atât Andreescu Victoria Carmen, cât şi Popescu Ion, au declarat că avocatul Stănică Constantin nu a fost prezent nici la efectuarea măsurătorilor, nici la încheierea procesului-verbal, fiind probabil semnat de avocat după ce procesele-verbale au ajuns în posesia inculpatei Grigorie Carmen Liana .La data de 27.04.2007, inculpata Grigorie Carmen Liana a supus dosarul notificării nr.1714/N/2001 analizei comisiei interne de aplicare a prevederilor Legii nr.10/2001 din cadrul Primăriei municipiului Craiova cu propunerea de restituire parţială în natură a 1.310 mp din totalul de 1.520 mp şi a clădirii în suprafaţă de 330 mp, pentru diferenţa de 210 mp teren urmând a fi formulată propunere de acordare de despăgubiri băneşti de către Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor (A.N.R.P.).

Conform procesului-verbal al şedinţei comisiei de aplicare a Legii nr.10/2001 din 27.04.2007, comisia a decis refacerea procesului-verbal de patrimoniu „cu menţiunea ce înseamnă preluare”, amânându-se dezbaterile pentru o şedinţă ulterioară .Următoarea şedinţă a comisiei a avut loc în data de 09.07.2007, iar după această dată comisia a mai fost convocată doar în 06.09.2007 . Din examinarea procesului-verbal al şedinţei din 09.07.2007 a rezultat că notificarea nr.1714/N/2001 formulată de Cîmpeanu Gabriela nu a fost discutată în această şedinţă .În schimb, inculpata Grigorie Carmen Liana a redactat Dispoziţia de restituire în natură înregistrată ulterior sub nr.14851 din 19.07.2007, în care a consemnat faptul nereal că membrii comisiei locale pentru examinarea cererilor formulate potrivit Legii nr.10/2001 înfiinţată la nivelul Primăriei municipiului Craiova au propus restituirea parţială în natură a imobilului compus din teren în suprafaţă de 1.310 mp (din suprafaţa totală de 1.520 mp) şi construcţie în suprafaţă totală de 330 mp, imobil amplasat în Craiova, str. Severinului nr.46, către Cîmpeanu Gabriela, şi formularea propunerii de acordare de despăgubiri pentru restul suprafeţei de 210 mp de către ANRP.

Tot inculpata a completat cu menţiuni olografe şi cuprinsul referatului fără număr şi dată în care a înscris propunerea ce a făcut apoi obiectul dispoziţiei primarului . Cu privire la acest formular tipizat de referat, care se încheie cu menţiunea „Ca urmare a celor prezentate mai sus, înaintăm documentaţia Comisiei Locale de aplicare a Legii nr.10/2001, cu următoarea propunere …” şi care se semnează doar de cel care îl întocmeşte, respectiv consilierul juridic învestit cu soluţionarea notificării, atât inculpata Grigorie Carmen Liana, cât şi ceilalţi jurişti audiaţi în cauză, au declarat că reprezintă referatul în care se consemnează propunerea comisiei către primar şi stă la baza redactării dispoziţiei primarului.

Au prezentat acest procedeu de lucru ca fiind o cutumă instituită la nivelul primăriei.

Cu adresa nr.173429/02.12.2014 Primăria municipiului Craiova a comunicat faptul că în anul 2007 nu exista un regulament/dispoziţie internă privind modul de soluţionare a notificărilor formulate în baza Legii nr.10/2001 . Deși atât primarul, cât și secretarul municipiului Craiova, fuseseră prezenţi în şedinţele comisiei interne din datele de 27.04.2007 şi 09.07.2007 şi cunoşteau că notificarea nu fusese dezbătută pe fondul ei în comisie, că se dispusese amânarea dezbaterilor pentru refacerea procesului-verbal de către Direcţia Patrimoniu, la data de 19.07.2007 inculpata Miulescu Nicoleta a avizat pentru legalitate Dispoziţia de restituire în natură nr.14851, iar inculpatul Solomon Antonie a semnat dispoziţia în calitate de primar al municipiului Craiova.

Imediat după ce dispoziţia a fost comunicată notificatoarei, avocatul Stănică Constantin s-a preocupat a găsi un cumpărător pentru imobil, în acest sens apelând la sprijinul avocatei Babov Georgeta Daniela din Baroul Dolj, al cărei soţ, Babov Vladimir, era lichidator judiciar.

Acesta din urmă l-a identificat pe martorul Cioană Ion Liviu ca potenţial cumpărător, tot el negociind şi preţul de vânzare-cumpărare a imobilului, stabilit în final la 660.000 euro în urma unei întâlniri ce a avut loc în data de 05.10.2007 la cabinetul avocatului Stănică Constantin din municipiul Târgu Jiu.

La aceeaşi dată, Cîmpeanu Gabriela l-a împuternicit pe martorul Matei Marian, persoană de încredere a lui Cioană Ion Liviu, să se ocupe de intabularea imobilului, în acest sens fiind încheiată procura autentificată la Biroul Notarului Public (B.N.P.) Anica Merişescu din municipiul Târgu Jiu . La data de 10.10.2007 la sediul biroului avocatului Stănică Constantin s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare, prin care Cîmpeanu Gabriela se obliga să vândă, iar S.C. MITLIV EXIM SRL, reprezentată de Cioană Ion Liviu, se obliga să cumpere imobilul la preţul de 660.000 euro, menţionându-se achitarea unui avans în sumă de 10.000 euro la data încheierii antecontractului . Prin încheierea nr.74724 din 20.11.2007 emisă de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (O.C.P.I.) Dolj s-a dispus înfiinţarea cărţii funciare nr.56743 a localităţii Craiova privind imobilul din Craiova, bulevardul Nicolae Titulescu nr.38B (fost Severinului nr.46) şi intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului în favoarea lui Cîmpeanu Gabriela .

La data de 10.12.2007 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4370 la BNP Dana Tomiţă şi Andrei Tomiţă din municipiul Craiova, cu privire la preţ făcându-se menţiunea că până la data autentificării contractului se achitase vânzătoarei în numerar suma de 25.000 euro, iar diferenţa de 635.000 euro s-a achitat prin virament bancar în contul vânzătoarei deschis la Raiffeisen Bank Târgu Jiu .Din probele administrate a rezultat că avansul în sumă de 10.000 euro încasat de Cîmpeanu Gabriela a fost remis avocatei Babov Georgeta Daniela pentru contribuţia sa la valorificarea imobilului, iar contravaloarea în lei a sumei de 15.000 euro a fost folosită de Cîmpeanu Gabriela pentru a achita taxele şi impozitele ocazionate de autentificarea contractului de vânzare-cumpărare .Suma de 635.000 euro achitată prin virament bancar a fost folosită de Cîmpeanu Gabriela şi fiica acestuia, Cernăzeanu Mihaela pentru a achiziţiona următoarele bunuri:

un imobil în valoare de 120.000 lei în Târgu Jiu (contract de vânzare-cumpărare la BNP Nicolae Popescu Bejat sub nr.1424 din 08.09.2008);

un imobil în valoare de 80.000 euro în Bucureşti (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2971 din 29.10.2008 la BNP Andreea Dana Rădulescu din Bucureşti);

un imobil în valoare de 500.000 lei în Târgu Jiu (contract vânzare-cumpărare autentificat sub nr.308/30.01.2009 la BNP Natalia Mănoiu din Târgu Jiu);

un autoturism marca PEUGEOT 308 în valoare de 85.439 lei, ce a fost dat în folosinţa ginerelui său, Cernăzeanu Ştefan Radu;

câte un autoturism marca VOLKSWAGEN JETA, fiecare în valoare de aproximativ 70.000 lei, numiţilor Buligiu Constantin şi Firulete Ion, ca mulţumire a faptului că, pe timpul derulării procedurii administrative de restituire a imobilului, cei doi îi asiguraseră transportul de la Târgu Jiu la Craiova.

La data de 12.12.2007 Cîmpeanu Gabriela a alimentat contul avocatului Stănică Constantin cu suma de 670.309,50 lei reprezentând onorariul de 30% înscris în cuprinsul contractului de asistenţă juridică nr.212/2005 Cîmpeanu Gabriela a decedat la data de 18.08.2012, neputând fi audiată în cauză

ANALIZA ACTIVITĂŢII INFRACŢIONALE DERULATE DE INCULPAŢI

Inculpata Grigorie Carmen Liana a lucrat în cadrul Primăriei municipiului Craiova în funcţia de consilier juridic în perioada 2004-2011, din anul 2011 stabilindu-se în Londra – Marea Britanie.

Conform fişei postului, printre alte îndatoriri, inculpata avea ca atribuţie de serviciu „analizarea şi soluţionarea dosarelor formulate în conformitate cu Legea nr.10/2001” .Prin exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu şi prin neîndeplinirea obligaţiilor legale ce decurg din dispoziţiile Legii nr.10/2001 şi ale Normelor metodologice de aplicare a acesteia, inculpata nu a luat în considerare la formularea propunerii de restituire în natură că actele dosarului administrativ (notificarea şi actele doveditoare) nu îndeplineau cerinţele legale privind admisibilitate, lipsind motivele de fapt pe care se întemeiază cererile de restituire în natură, momentul preluării abuzive, modul de preluare al imobilului, stabilirea caracterului abuziv al preluării şi nu erau apte a dovedi dreptul notificatoarei la restituirea imobilului.

Astfel:

notificarea şi cererile ulterioare nu cuprindeau motivele de fapt pe care se întemeiază cererile de restituire în natură, respectiv indicarea proprietarului imobilului la momentul deposedării efective, indicarea calităţii persoanei ce solicita restituirea raportat la proprietarul imobilului, modul de preluare a imobilului (cu titlu valabil, fără titlu valabil), actul normativ în baza căruia s-a făcut preluarea;

actele doveditoare nu erau apte să ilustreze împrejurările arătate mai sus sau să demonstreze legitimitatea dreptului la restituirea imobilelor notificate, ci, din contră, prezentau aspecte contradictorii, care se impunea a fi lămurite pentru o justă soluţionare a cauzei.

În raport de aceste cerinţe ale legii, dosarul notificării nr.1714/N/2001 conţinea:

o notificare în care ca şi proprietar al imobilului era indicat Constantin Urdăreanu, iar notificatoarea se înfăţişa ca moştenitor al acestuia, fără a preciza dacă este moştenitor legal sau testamentar, dacă vine la moştenire direct ori prin reprezentare, etc. Aspectele cuprinse în notificare veneau în contradicţie cu alte cereri ori memorii formulate de notificatoare pe parcursul derulării procedurii, prin care aceasta susţinea că este moştenitoarea lui Urdăreanu Ion şi faptul că imobilul a aparţinut acestuia;

în notificare se indica, ca şi moment al preluării abuzive de către stat, data de 08.02.1954, care este anterioară datei de 06.03.1945, deci excede perioadei pentru care este aplicabilă procedura de restituire reglementată de Legea nr.10/2001. În condiţiile în care, până la data soluţionării, notificatoarea nu făcuse dovada cu privire la momentul preluării şi actul normativ în baza căruia s-a realizat preluarea, aceasta nu putea fi apreciată ca fiind abuzivă, potrivit Legii nr.10/2001 caracterul abuziv al preluării nefiind prezumat, ceea ce implica respingerea notificării;

în schimb, inculpata Grigorie Carmen Liana a menţionat în cuprinsul adreselor faptul neadevărat că imobilul a fost naţionalizat în baza Decretului nr.92/1950, fără ca acest lucru să fi fost măcar invocat de Cîmpeanu Gabriela;

la dosar nu există nici o dovadă asupra proprietăţii ce se solicita la restituire (contract de vânzare-cumpărare, acte de moştenire, titlu de proprietate, hotărâre judecătorească, istoric rol fiscal). În lipsa unor astfel de dovezi, în mod normal, notificările sunt respinse ce nedovedite.

Deşi arhiva Primăriei municipiului Craiova găzduieşte şi la acest moment registrele privind matricola clădirilor amplasate pe raza municipiului la 1945 şi chiar anterior acestui an, nu a existat preocupare din partea inculpatei Grigorie Carmen Liana nici pentru a cere notificatoarei să depună la dosar matricola clădirii, nici pentru a verifica personal situaţia juridică a imobilului atestată prin acest înscris.

Dacă o astfel de verificare s-ar fi efectuat, s-ar fi constatat indubitabil că imobilul era proprietatea exclusivă a lui Constantin Urdăreanu, fapt ce rezultă nu doar din menţionarea numelui acestuia în partea introductivă a înscrisului, dar şi din înregistrarea efectuării operaţiunilor de deschidere a cărţilor funciare pentru imobil urmare a intrării în vigoare a Decretului-lege nr.115/27.04.1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare.

Deschiderea cărţilor funciare a presupus, conform actului normativ menţionat, efectuarea de înscrieri privitoare la descrierea imobilului şi la dreptul de proprietate atestate prin documente doveditoare.

Deşi cartea funciară deschisă pentru imobilul ce interesează cauza nu a fost găsită la Arhivele Naţionale – Secţia Dolj, fără îndoială a existat, fiind invocată atât în cuprinsul actului de donaţie din 03.12.1951, cu privire la implementarea dispoziţiilor Decretului-lege nr.115/1938 fiind făcute menţiuni în registrul privind matricola clădirii .S-ar fi constatat, de asemenea, că de la data de 03.12.1951 imobilul a fost scutit de impozit, în matricola nr.696 a clădirii existând menţiunea „imobilul s-a donat Sfatului Popular al oraşului Craiova”.

Odată stabilit că imobilul este proprietate a autorităţii publice locale, în absenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care actul de donaţie să fi fost desfiinţat, restituirea în natură în temeiul dispoziţiilor Legii nr.10/2001 nu era posibilă.

În ceea ce priveşte vocaţia succesorală a notificatoarei Cîmpeanu Gabriela la moştenirea defunctului Constantin Urdăreanu, din actele dosarului notificatoarei se constată că nu s-a făcut nici un demers pentru a se obţine dovezi privind calitatea de moştenitor invocată de aceasta.

La dosar nu există vreun certificat de moştenitor ori de calitate de moştenitor, ci doar actul de adopţie din 1949 şi testamentul din 1948, ambele referitoare la Urdăreanu Ioan. Nu se regăsesc în dosar nici copii de pe actele de deces ale fraţilor Constantin şi Ioan Urdăreanu, din acestea putându-se stabili că Ioan Urdăreanu a decedat înaintea fratelui său.

Tocmai faptul că notificatoarea alesese să se folosească spre a-şi dovedi calitatea de succesor în drepturi de un înscris care o atestă ca şi moştenitor legal şi de un altul care o atestă ca şi moştenitor testamentar, fără ca asupra imobilului solicitat la restituire să existe pretenţii formulate şi de o altă persoană, impunea a i se cere să facă dovada că adopţia subzista şi la momentul decesului adoptatorului.

Dacă o astfel de dovadă ar fi fost solicitată, s-ar fi constatat faptul că înfierea fusese desfăcută prin sentinţa civilă nr.1150/12.04.1960 a Tribunalului Regional Târgu Jiu.

Astfel fiind, s-ar fi putut stabili că notificatoarea nu putea avea calitatea de moştenitor legal, neputând veni prin reprezentare la moştenirea fratelui fostului tată adoptiv.

Ca moştenitor testamentar, Cîmpeanu Gabriela putea moşteni toate bunurile mobile şi imobile ce s-au aflat în patrimoniul testatorului la data decesului acestuia.

Cum Ioan Urdăreanu era predecedat, nu avea capacitatea succesorală şi deci nu putea culege moştenirea rămasă de la fratele său.

Neexistând documente din care să rezulte că Urdăreanu Constantin a avut moştenitori în linie dreaptă, iar desfiinţarea adopţiei lui Cîmpeanu Gabriela a făcut să nu mai aibă nici moştenitori în linie colaterală, se constată că moştenirea ce ar fi putut fi lăsată de acesta urma a fi declarată vacantă, intrând astfel oricum în patrimoniul autorităţii publice locale.

Pe de altă parte, testamentul prezentat de Cîmpeanu Gabriela, fiind doar un testament olograf, pretins a fi fost întocmit cu peste 70 ani în urmă, nu putea fi luat în considerare în absenţa unei hotărâri judecătoreşti care să-i ateste autenticitatea ori a unui certificat de moştenitor sau de calitate de moştenitor emise de un notar public.

Inculpata Grigorie Carmen Liana a încălcat şi procedura instituită în Capitolul III al Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001, redactând conţinutul dispoziţiei de restituire în natură şi prezentând-o spre semnare secretarului şi primarului municipiului Craiova, fără să existe o decizie a comisiei interne de aplicare a legii din cadrul Primăriei municipiului Craiova cu privire la restituirea în natură a imobilului.

Inculpata Miulescu Nicoleta este secretarul municipiului Craiova din anul 1998.

În această calitate are atribuţia de a aviza pentru legalitate dispoziţiile emise de primar, atribuţie reglementată de dispoziţiile art. 117 lit. a din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001 cu modificările şi completările ulterioare.

Inculpata a avut şi calitatea de membru al comisiei interne de aplicare a Legii nr.10/2001 din cadrul Primăriei municipiului Craiova, atribuţiile izvorând din aplicarea legii, respectiv analiza notificărilor şi a actelor doveditoare şi formularea unei propuneri de soluţionare, fiind sarcină de serviciu.

În această dublă calitate, inculpata şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, avizând pentru legalitate dispoziţia de restituire în natură nr.14854/19.07.2007, fără a ţine seama că actele de notificare nu cuprind motivele de fapt pe care se întemeiază cererile de restituire în natură (indicarea datelor despre imobil, momentul deposedării abuzive a proprietarului, modul de preluare de către stat, titularul dreptului de proprietate asupra imobilului la momentul deposedării abuzive, calitatea de moştenitor a persoanei ce se pretinde îndreptăţită la restituire) şi sunt contradictorii, întrucât prezintă situaţii diferite şi că actele doveditoare nu erau apte să demonstreze existenţa unui act de deposedare abuzivă sau să stabilească caracterul abuziv al preluării, şi nici să dea naştere unui drept la restituirea proprietăţii notificate.

Toate aspectele de nelegalitate descrise anterior cu privire la vinovăţia inculpatei Grigorie Carmen Liana se reţin şi în sarcina inculpatei Miulescu Nicoleta, care avea nu doar obligaţia de a veghea la emiterea unor dispoziţii de primar legale, dar şi calificarea şi experienţa necesare pentru adoptarea unei soluţii legale cu privire la notificarea nr.1714/N/2001.

Ca membru al comisiei interne a cunoscut că se amânase luarea unei decizii în şedinţa din 27.04.2007 pentru refacerea unui înscris, propunerea fiind formulată de ea înseşi, astfel cum rezultă din conţinutul procesului-verbal al şedinţelor, dar şi că în şedinţa din 09.07.2007 dosarul nu a mai fost prezentat comisiei, şi cu toate acestea a avizat pentru legalitate dispoziţia nr.14854/19.07.2008.

Toţi consilierii juridici audiaţi ca martori în cauză au declarat că secretarul municipiului Craiova cunoştea foarte bine conţinutul dosarelor în care se propunea soluţia restituirii în natură, opinia sa fiind determinantă cu privire la soluţia ce urma a fi adoptată, fiind imposibil să fie indusă în eroare inclusiv cu privire la deciziile luate în comisie, în condiţiile în care la nivelul Primăriei municipiului Craiova nu se întocmeau rapoarte privitoare la deciziile comisiei, semnate de membrii comisiei, ci exista doar referatul întocmit de consilierul juridic învestit cu soluţionarea notificării în care se consemna propunerea acestuia către comisie.

La nivelul Primăriei municipiului Craiova nu a existat interes pentru a reglementa printr-o procedură internă modul de soluţionare a notificărilor formulate în baza Legii nr.10/2001, modul haotic de lucru, constatat cu prilejul soluţionării prezentei cauze, fiind intenţionat lăsat să se desfăşoare astfel pentru a face dificilă identificarea responsabilităţilor personale şi a induce ideea vinovăţiei doar în sarcina consilierilor juridici ce instrumentau dosarele.

Inculpatul Solomon Antonie a fost primar al municipiului Craiova în perioada 2004-2012.

În această calitate a îndeplinit şi atribuţia de preşedinte al comisiei interne de aplicare a Legii nr.10/2001 şi a avut şi responsabilitatea emiterii dispoziţiilor de restituire în natură privind imobilele notificate în baza Legii nr.10/2001.

În calitate de preşedinte al comisiei interne a participat la şedinţele comisiei din datele de 27.04.2007 şi 09.04.2007, semnând convocatoarele şi procesele-verbale ale şedinţelor din datele menţionate . Astfel, a cunoscut faptul că în şedinţa din 27.04.2007 notificarea formulată de Cîmpeanu Gabriela nu a primit o propunere de soluţionare din partea comisiei interne, dezbaterile fiind amânate pentru o dată ulterioară, după ce s-ar fi refăcut procesul-verbal de către Direcţia Patrimoniu.

A cunoscut, de asemenea, faptul că în şedinţa din 09.07.2007 notificarea nr.1714/N/2001 nu s-a discutat de către comisie.

Cu toate acestea a emis dispoziţia de restituire în natură nr.14854/19.07.2007, încălcând dispoziţiile Capitolului III al Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001.

Mijloacele de probă administrate în cauză, dovedesc în mod neîndoielnic activitatea infracţională constând în exercitarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu şi a obligaţiilor legale de către cei trei inculpaţi învestiţi cu analiza şi verificarea actelor ce priveau restituirea în natură a imobilului.

Ansamblul probator dovedeşte cu certitudine că nu a existat un drept legitim la restituirea imobilului din str. Severinului nr.46 (în prezent bulevardul Nicolae Titulescu nr.38B) pentru că numita Cîmpeanu Gabriela, în calitate de moştenitor testamentar al predecedatului Ioan Urdăreanu, nu putea pretinde vreun drept asupra imobilului fratelui acestuia, Constantin, decedat ulterior.

De asemenea, nu a existat vreun act de deposedare abuzivă din partea statului, imobilul fiind donat autorităţii publice locale prin act autentic în anul 1951 pentru a fi folosit în interesul copiilor instituţionalizaţi, iar donaţia nu a fost desfiinţată de o instanţă judecătorească prin hotărâre definitivă şi irevocabilă.

Procedând astfel inculpaţii au acţionat exclusiv în susţinerea interesului nelegitim al notificatoarei Cîmpeanu Gabriela, pentru ca aceasta să beneficieze în mod nelegal de obţinerea imobilului, construcţie şi teren, din Craiova, str. Severinului nr.46 şi în detrimentul intereselor instituţiei publice în cadrul căruia îşi desfăşurau activitatea.

La producerea rezultatului socialmente periculos, a contribuit în mod direct, Cîmpeanu Gabriela, care cunoştea exact situaţia de fapt a imobilului, ea însăşi indicându-l ca proprietar pe Constantin Udăreanu şi nu pe fostul său tată adoptiv şi a ascuns faptul că adopţia fusese desfăcută.

Fiind audiaţi, toţi trei inculpaţii au avut o atitudine nesinceră, declarând că nu-şi mai amintesc nimic cu privire la împrejurările concrete în care a fost soluţionată notificarea nr. 1714/N/2011, prin emiterea dispoziţiei de restituire în natură nr. 14854/19.07.2007.

Dacă inculpatele Grigorie Carmen Liana şi Miulescu Nicoleta au indicat ca fiind exacte şi corecte aspectele de nelegalitate constatate de procuror cu privire la dosarul notificării, dar au precizat că nu au urmărit producerea rezultatului socialmente periculos, ci doar au manifestat maximă superficialitate cu prilejul soluţionării notificării, inculpatul Solomon Antonie a susţinut că nici nu se prezenta la şedinţele comisiei de aplicare a Legii nr. 10/2001, ci doar semna procesele-verbale de şedinţă şi convocatoarele, că nici nu se uita pe înscrisurile aflate la dosarele notificărilor, ci semna dispoziţiile de primar având încredere în secretarul municipiului, că nici nu cunoaşte prevederile Legii nr. 10/2001 şi de Normele metodologice de aplicare unitară a acesteia.

Susţinerile inculpatului nu pot fi primite, nefiind confirmate din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză. Din declaraţiile consilierilor juridici audiaţi în cauză a rezultat că primarul Solomon Antonie analiza conţinutul dosarelor şi chiar avea rol activ, formulând întrebări pentru a se lămuri.

Doar inculpata Miulescu Nicoleta a susţinut că primarul a fost prezent la foarte puţine şedinţe ale comisiei în perioada în care a deţinut această funcţie, însă nici ea nu a putut indica exact la care anume şedinţe a fost prezent Solomon Antonie şi de la care a lipsit.

Procesele-verbale ale comisiei de Lege nr. 10/2001 din datele de 27.04.2007 şi 09.07.2007 şi convocatoarele aferente sunt semnate de Solomon Antonie şi nu au fost identificate mijloace de probă care să infirme prezenţa sa în comisie la datele respective.

Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, responsabilitatea emiterii dispoziţiilor de restituire în natură revine primarilor. În această calitate, Solomon Antonie ar fi trebuit să manifeste maximă diligenţă ca retrocedările să fie făcute cu respectarea legii. Altfel, inculpatul a acceptat producerea rezultatului socialmente periculos al faptei, semnând procesele-verbale ale unor şedinţe ale comisiei, fără să fi fost prezent la dezbateri şi să fi cunoscut ce decizii se adoptaseră.

ÎN DREPT:

Fapta inculpatei GRIGORIE CARMEN LIANA, care, în calitate de consilier juridic la Direcţia Contencios Juridic şi Asistenţă de Specialitate din cadrul Primăriei municipiului Craiova, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu prevăzute în fişa postului, Legea nr. 10/2011 şi în Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, propunând restituirea în natură a imobilului compus din teren în suprafaţă de 1310 m.p. şi clădire în suprafaţă de 330 m.p. şi măsurii reparatorii în echivalentul pentru 210 m.p. în favoarea numitei Cîmpeanu Gabriela, fără a ţine seama că actele de notificare nu cuprindeau motivele de fapt pe care se întemeiază cererile de restituire în natură (indicarea modului de preluare de către stat a imobilului, a actului normativ în baza căruia s-a preluarea, notificatoarea nu-şi motiva calitatea de persoană îndreptăţită) şi erau contradictorii, întrucât prezenta aspecte diferite, nefiind apte să demonstreze calitatea de moştenitor legal sau testamentar a solicitantei, existenţa unui act de deposedare abuzivă sau să stabilească caracterul abuziv al preluării, ci mai mult, a atestat faptul neadevărat că imobilul ar fi fost naţionalizat în baza Decretului nr. 92/1950, deşi era donat autorităţii publice locale prin act autentic (primul act material) şi întocmind conţinutul dispoziţiei de restituire în natură nr. 14851/19.07.2007, fără ca notificarea să fi fost examinată pe fondul ei şi să fi primit o propunere de soluţionare din partea comisiei de aplicare a Legii nr. 10/2001 (al doilea act material), prin aceasta producând o pagubă în dauna UAT Craiova în valoare de 2.064.216 lei, echivalentul a 660.000 euro, în scopul obţinerii de foloase necuvenite de către Cîmpeanu Gabriela, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin 1 C.pen. comb. cu art. 35 alin. 1 C.pen. (2 acte materiale) rap. la art. 309 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen.

 

Fapta inculpatei MIULESCU NICOLETA, care, în calitate de secretar al municipiului Craiova şi membru al comisiei de aplicare a prevederilor Legii nr. 10/2001, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiilor de serviciu prevăzute în disp. art. 117 lit. a din Legea nr. 215/2001 şi capitolul III din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 10/2001, avizând pentru legalitate dispoziţia primarului municipiului Craiova nr. 14851 din 19.07.2007, fără a ţine seama că actele prezentate de notificatoarea Cîmpeanu Gabriela nu cuprindeau motivele de fapt pe care se întemeiază cererile de restituire (indicarea modului de preluare de către stat a imobilului, a actului normativ în baza căruia s-a dispus preluarea, notificatoarea nu-şi motiva calitatea de persoană îndreptăţită) şi erau contradictorii, întrucât prezentau aspecte diferite, nefiind apte să demonstreze calitatea de moştenitor legal sau testamentar a notificatoarei, existenţa unui act de deposedare abuzivă sau să stabilească caracterul abuziv al preluării imobilului şi fără ca notificarea să fi fost examinată pe fondul ei şi să fi primit o propunere de soluţionare din partea comisiei interne de aplicare a prevederilor Legii nr. 10/2001, al cărei membru era, producând prin aceasta un prejudiciu în sumă de 2.064.216 lei, echivalentul a 660.000 euro, în scopul obţinerii de foloase necuvenite în acelaşi cuantum de către Cîmpeanu Gabriela, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin 1 C.pen. comb. cu art. 309 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen.

 

Fapta inculpatului SOLOMON ANTONIE care, în calitate de primar al municipiul Craiova și preşedinte al comisiei de Lege 10/2001, și-a exercitat în mod necorespunzător atribuţiile prevăzute în Legea nr.10/2001 şi Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001 cu prilejul emiterii dispoziţiei de restituire în natură nr.14851/19.07.2007, pe care a emis-o fără a ţine seama că actele prezentate de notificatoarea Cîmpeanu Gabriela nu cuprindeau motivele de fapt pe care se întemeiază cererile de restituire (indicarea modului de preluare de către stat a imobilului, a actului normativ în baza căruia s-a dispus preluarea, notificatoarea nu-şi motiva calitatea de persoană îndreptăţită) şi erau contradictorii, întrucât prezentau aspecte diferite, nefiind apte să demonstreze calitatea de moştenitor legal sau testamentar a notificatoarei, existenţa unui act de deposedare abuzivă sau să stabilească caracterul abuziv al preluării imobilului şi fără ca notificarea să fi fost examinată pe fondul ei şi să fi primit o propunere de soluţionare din partea comisiei interne de aplicare a prevederilor Legii nr. 10/2001, al cărei membru era, producând prin aceasta un prejudiciu în sumă de 2.064.216 lei, echivalentul a 660.000 euro, în scopul obţinerii de foloase necuvenite în acelaşi cuantum de către Cîmpeanu Gabriela, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin 1 C.pen. comb. cu art. 309 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen.

 

LATURA CIVILĂ:

Cu adresa nr.17821/05.12.2014, UAT Craiova s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 660.000 euro.

În vederea reparării pagubei produse prin infracţiune, s-au dispus măsura de siguranţă constând în aplicarea de sechestre asigurătorii asupra bunurilor deţinute de partea responsabilă civilmente Cernăzeanu Mihaela şi de inculpaţii Solomon Antonie şi Miulescu Nicoleta.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.