Senatul a adoptat, luni, 6 octombrie, în plen, propunerea legislativă privind „majoratul online”, care prevede că minorul, până la împlinirea vârstei de 16 ani, accesează servicii online şi creează conturi personale, în nume propriu, numai în baza acordului parental verificabil. Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, însă ridică numeroase semne de întrebare. Activiștii de la Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului din România-Comitetul Helsinki (APADOR-CH) vorbesc de un adevărat sistem „Big Brother” instalat în România prin intermediul acestei legi, practic „visul umed al oricărui serviciu secret”. Cei de la APADOR-CH trag un semnal de alarmă în societate și îi avertizează pe deputați că în acest fel noua lege „ne va obliga pe toți să arătăm buletinul ca să avem acces pe Internet sau va șterge conturile celor care nu se conformează”. „De la cartelă telefonică doar cu buletinul, la cont online doar cu buletinul; sub pretextul protejării minorilor, statul impune o supraveghere generalizată pe Internet”, consideră experții.
Despre legea „majoratului online”
Legea majoratului online, iniţiată de un grup de parlamentari PNL, PSD şi UDMR, are ca scop instituirea unor măsuri pentru protecţia minorilor împotriva conţinutului dăunător accesibil prin intermediul serviciilor online, în vederea asigurării dezvoltării fizice, mintale şi morale corespunzătoare a acestora, conform Agerpres. Au fost înregistrate 123 de voturi în Senat "pentru" şi şase abţineri. Restricţia din lege nu se aplică platformelor online dedicate învăţării autorizate la nivel naţional de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau la nivel european de către autorităţile competente.
"Reprezentantul legal al minorului poate solicita furnizorilor de servicii online suspendarea sau radierea contului minorului, precum şi restricţionarea accesului acestuia la pagini electronice care au conţinut dăunător.
Acordul parental, suspendarea şi/sau radierea contului minorului se realizează la cerere, numai în scris, de către reprezentantul legal al minorului. Cererea se transmite Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), fie în format fizic, fie în format electronic, cu semnătură electronică certificată. În termen de 180 de zile de la data intrării a legii, modalităţile tehnice de acordare a acordului parental, de solicitare a suspendării sau a radierii conturilor minorului, precum şi de restricţionare a accesului la anumite pagini electronice care au conţinut dăunător se stabilesc prin decizie a ANCOM", prevede propunerea legislativă adoptată de Senat.
Ce înseamnă „conținut dăunător”?
Potrivit amendamentelor din comisiile de specialitate şi însuşite de plen, conţinut dăunător este considerat "orice conţinut scris, audio, video sau imagine vizuală care promovează: alcoolul, băuturile energizante, ţigările sau alte produse pe bază de nicotină, medicamente, violenţa, ura, pornografia, autovătămarea, comportamente dăunătoare sănătăţii, dependenţele, fraudele, discursul instigator la ură, inclusiv pe criterii de rasă, sex, religie, orientare sexuală, exploatarea minorilor sau orice alte forme de conţinut care prezintă un risc semnificativ pentru dezvoltarea fizică sau emoţională a minorului".
Despre platforme
Serviciul online este definit în proiect drept "orice serviciu furnizat gratuit sau contra cost, la distanţă, prin mijloace electronice şi la solicitarea individuală a beneficiarului acestuia, incluzând, dar fără a se limita la, platforme de social media, servicii de streaming, comerţ electronic, jocuri online, servicii bancare, aplicaţii mobile şi alte interfeţe online accesibile utilizatorilor".
Majorul online este definit ca "persoana fizică care la împlinirea vârstei de 16 ani dobândeşte capacitate deplină de exerciţiu în mediul online".
"Furnizorul de servicii online utilizate de minori sau despre care furnizorul are cunoştinţă că unii dintre destinatarii serviciului său sunt minori ia măsuri adecvate şi proporţionale pentru a proteja minorii, prin proiectarea interfeţelor online sau unele părţi ale acestora, prin instituirea de filtre şi prin adecvarea conţinutului, astfel încât să se asigure un grad maxim de confidenţialitate, siguranţă şi securitate pentru minori.
Filtrele şi mecanismele electronice nu vor aduce atingere drepturilor copilului la educaţie, la sănătate, accesului la justiţie, la religie şi altor drepturi prevăzute de legislaţia în vigoare. Furnizorilor le este interzisă comunicarea pe interfeţele platformelor a oricăror tipuri de conţinut cu caracter publicitar, bazate pe crearea de profiluri pentru care se folosesc datele cu caracter personal ale destinatarului serviciului, atunci când destinatarul serviciului este minor.
Furnizorii nu sunt obligaţi să prelucreze date cu caracter personal suplimentare pentru a evalua dacă destinatarul serviciului este minor, dar pot utiliza metode de estimare probabilistică sau pot furniza acces numai după o validare a vârstei în concordanţă cu principiile minimizării datelor", mai stipulează propunerea legislativă.
Obligații
În termen de 180 de zile de la publicarea legii, furnizorii de servicii online vor dispune etichetarea obligatorie a conţinutului pe categoriile de vârstă ale utilizatorilor, vor solicita şi obţine acordul parental pentru conturile deja deschise şi utilizate în România, în conformitate cu standardele naţionale şi europene în materie de protecţie a minorilor în mediul digital şi vor instala filtre şi mecanisme electronice de verificare a identităţii utilizatorului şi, după caz, de blocare a accesului acestora la conţinutul restricţionat persoanelor cu vârsta de până la 16 ani.
Tot în 180 de zile de la publicarea prezentei legi, conturile pentru care nu s-a prezentat acordul parental se blochează, iar în termen de 120 de zile se radiază.
Amenzi
Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 0,1% şi 0,2% din cifra de afaceri la nivel naţional a furnizorilor de servicii online nerespectarea prevederilor privind furnizarea de servicii online minorului cu vârsta mai mică de 16 ani fără validarea prealabilă a acordului parental şi lipsa etichetării conţinutului pe categoriile de vârstă ale utilizatorilor.
Lipsa filtrelor şi mecanismelor electronice de verificare a identităţii utilizatorului şi neblocarea conturilor pentru care nu s-a prezentat acordul parental se sancţionează cu amendă cuprinsă între 0,2% şi 0,4% din cifra de afaceri la nivel naţional a furnizorilor de servicii online.
Ce spune inițiatorul acestei legi?
Preşedintele Comisiei de apărare, liberala Nicoleta Pauliuc, iniţiator al propunerii legislative, a evidenţiat rolul legii de protejare a copiilor în mediul online.
"Copiii României au dreptul să fie protejaţi şi în lumea digitală, nu doar în cea reală. Trăim într-o lume în care frontierele nu mai sunt geografice, ci digitale. Copiii noştri cresc într-un univers online care le oferă cunoaştere, dar în acelaşi timp şi pericole pe care niciun părinte nu le poate controla singur.
Am vorbit în ultimii ani cu mii, dacă nu cu zeci de mii de părinţi, de profesori, de psihologi, de specialişti. România vrea un cadru clar, modern şi ferm pentru protejarea copiilor în online. Vrea responsabilitate, vrea siguranţă, vrea control parental real. Legea majoratului digital este o lege gândită nu ca să sperie, nu ca să interzică, ci ca să ofere un cadru în care părintele să poată fi părinte, copilul să poată fi copil, iar tehnologia să fie un aliat, nu un pericol", a transmis Pauliuc, de la tribuna Senatului.
Legea nu este perfectă...
Ea a admis că legea nu este perfectă, dar "există urgenţe morale care nu mai pot aştepta, protecţia digitală a copiilor fiind una dintre ele".
Senatorul PSD Claudiu Catană, şi el iniţiator al proiectului de lege, a afirmat că "legea majoratului online nu este o lege despre restricţii, ci este despre responsabilitatea părinţilor, a furnizorilor de servicii online şi a statului român de a garanta un spaţiu digital sigur pentru minorii noştri".
"Această lege aduce ordine şi responsabilitate, impune verificarea vârstei minorilor, introduce consimţământul parental verificabil şi stabileşte sancţiuni clare pentru platformele care ignoră aceste obligaţii. Este o măsură care nu interzice accesul la internet, ci îl face mai sigur. Este o lege în acelaşi timp despre familie şi educaţie. Această iniţiativă nu pune statul deasupra familiei, ci întăreşte rolul părinţilor, părintele devenind un partener activ în protecţia digitală a copilului său", a transmis Catană.
Senatorul Remus Negoi a anunţat votul în favoarea acestui proiect de lege al parlamentarilor USR.
"Ştim cât de mult înseamnă nu numai accesul la internet, ci felul în care copiii noştri îşi fac conturi pe reţelele sociale. Ştim foarte bine cum în ultima vreme, mai ales, manipulările din mediul online au deformat nu numai minţi ale copiilor, ci, din păcate, şi multe minţi ale adulţilor. Şi colegii care se abţin sau votează împotriva acestei iniţiative ori n-au înţeles despre ce este vorba, ori, bineînţeles, aşa cum s-a întâmplat în ultima vreme, sunt pentru aceste manipulări", a susţinut Negoi.
Senatorul AUR Mircia Chelaru a calificat legea drept "absolut necesară", menţionând că este vorba despre "un majorat mai mult simbolic al tânărului care încă nu poate discerne între tentaţie şi autocenzură".
În opinia senatorului POT Gheorghe Vela, legea majoratului online "ar anula ceea ce spune Codul civil - dobândirea majoratului la 18 ani".
"Este nevoie de protecţia copiilor în mediul online. Este nevoie şi de implicarea părinţilor, ca să îi supravegheze. Dar, în acelaşi timp, nu putem printr-o lege cu caracter special să anulăm Codul civil", a spus Gheorghe Vela.
Ce reclamă Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a transmis Camerei Deputaților o serie de observații pe marginea proiectului privind „Legea majoratului digital” (PL-x nr. 356/2025), aflată în dezbatere.
„Deși este prezentat ca o măsură pentru protejarea minorilor în mediul online, proiectul ridică probleme serioase de respectare a dreptului la viață privată, proporționalitate și chiar retroactivitate. Sub pretextul protejării minorilor în fața pericolelor online, Parlamentul României instituie controlul generalizat al tuturor cetățenilor cu conturi pe internet. Așa zisa Lege a majoratului digital ne va obliga pe toți să arătăm buletinul ca să avem acces pe Internet sau va șterge conturile celor care nu se conformează. Pe cât de absurd, pe atât de neconstituțional, căci o lege nu se poate aplica retroactiv.Este visul umed al oricărui serviciu secret, de a ști cine și ce face exact online, de data asta sub pretextul lăudabil al protejării minorilor, lucru care în orice lume normală ar trebui să fie prerogativa familiei. Nu este prima tentativă de Big Brother în România și probabil nici ultima. APADOR-CH a transmis Camerei Deputaților o solicitare de regândire a acestui proiect de lege, deocamdată votat aproape în unanimitate de senatori”, consideră Apador-CH.
„Protejarea minorilor, prin colectarea datelor tuturor
Principala prevedere a proiectului este obligația de 'validare a vârstei' utilizatorilor, impusă de articolul 4 alineatul (3), obligație care cade în sarcina furnizorilor de servicii online. Aceștia vor putea face asta și utilizând 'metode de estimare probabilistică', respectând 'principiile minimizării datelor' din GDPR, spune legiuitorul, dar fără să clarifice cum anume va putea un furnizor de servicii să verifice vârsta unui utilizator, altfel decât prin clasica metodă de a cere un act de identitate.
Iar rezultatul acestei prevederi va fi că furnizorii vor trebui să-i verifice pe absolut toți utilizatorii, ca să vadă cine are peste 16 ani și deci are voie pe Internet.
Așadar, cont online doar cu buletinul.
În acest fel, invocarea principiului 'minimizării datelor' din GDPR este doar formală. În realitate, aplicarea acestei legi ar duce exact la contrariul acestui principiu – la o colectare masivă de date cu caracter personal, disproporționată față de scopul declarat.
Furnizorii de servicii online și chiar ANCOM vor ajunge să colecteze și să stocheze datele de identificare ale tuturor utilizatorilor de Internet din România (ca să vadă care sunt minorii). În acest fel, proiectul creează cadrul legal pentru o nouă formă de supraveghere în masă, similară cu vechile inițiative de tip Big Brother declarate neconstituționale între 2008 și 2016, și împotriva cărora APADOR-CH a militat constant (Legea cartelelor pre-plătite, Legea securității cibernetice).
Ca și precedentele tentative de Big Brother, noul proiect nu protejează pe nimeni, ci doar creează baze de date cu informații despre identitatea fiecărui utilizator, permițând profilarea acestora și urmărirea activității lor online. Este visul oricărui serviciu de informații.
Parlamentarii vor să aplice legea și retroactiv
O altă problemă gravă a proiectului este caracterul retroactiv al legii.
Articolul 5 alineatele (2) și (4) prevăd că, în termen de 180 de zile de la publicarea legii, furnizorii de servicii online trebuie să solicite 'acordul parental' pentru toate conturile deja existente. Dacă acest acord nu este obținut, conturile vor fi mai întâi blocate, apoi șterse.
În practică, așadar, toți utilizatorii – inclusiv adulții – ar trebui să trimită o cerere la ANCOM cu datele lor de identificare (nume, CNP, domiciliu, data nașterii) și o copie a actului de identitate. În caz contrar, conturile online deținute pe diversele platforme le-ar fi radiate. Condițiile pentru deschiderea de conturi online noi NU ar trebui să se aplice și conturilor deja existente, pentru că asta ar însemna retroactivitatea legii.
Lăsând la o parte incapacitatea instituțiilor și a furnizorilor de a îndeplini acest deziderat, și absurdul situației, această prevedere încalcă mai ales articolul 15 alin. (2) din Constituție, care interzice aplicarea retroactivă a legii.
Fără să nege necesitatea protejării minorilor în mediul virtual, APADOR-CH solicită deputaților să clarifice modul în care vârsta acestora poate fi verificată, astfel încât legea să nu încalce drepturi fundamentale ale tuturor, precum și eliminarea prevederilor care ar face ca legea să se aplice retroactiv.
Deși ambalată generos, 'Legea majoratului digital' nu este o premieră, ci o nouă încercare a statului de a introduce mecanisme de supraveghere în masă, după modelul legilor Big Brother respinse anterior de Curtea Constituțională.
De la cartele telefonice doar cu buletinul, România riscă să ajungă la conturi online doar cu buletinul – un pas periculos spre pierderea anonimatului și a vieții private în spațiul digital.
APADOR-CH atrage atenția că, așa cum lupta împotriva terorismului a fost folosită ca pretext pentru limitarea libertăților civile, acum același rol îl joacă 'protecția minorilor'. Este un obiectiv legitim, dar care nu poate justifica sacrificarea altor drepturi fundamentale – în special dreptul la viață privată și libertatea de exprimare.
În plus, statul nu trebuie să se substituie părinților în supravegherea copiilor, decât în situații excepționale. Or proiectul votat rapid de Senat și ajuns la Camera Deputaților transferă către stat și către furnizorii de servicii online o responsabilitate care aparține, în mod firesc, familiei.
APADOR-CH subliniază că legiuitorul are obligația să găsească metode de protejare a minorilor care să nu ducă la identificarea și monitorizarea generalizată a populației”, se arată în rezumatul reprezentanților APADOR-CH, documentul integral transmis deputaților fiind disponibil AICI.
Comentează