Premium
Magistratul de la Tribunalul București care a stabilit plasare în arest la domiciliu a celor doi polițiști rutieri ridicați în flagrant delict de DNA când încasau mită într-un cartier de lux al capitalei îți motivează decizia pe recunoașterea integrală a faptelor de către cei doi și reamintește în general, tuturor polițiștilor rutieri sarcinile pe care le au și ce trebuie să facă pentru a nu pica în „plasa corupției„.
Astfel, se arată în actele de la dosarul aflat la instanță, „cu privire la gravitatea faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, precizăm că, generic, un polițist rutier are la baza activității desfășurate principiul fundamental potrivit căruia “polițistul este în slujba cetățeanului””.
Scopul polițistului rutier
„Prin activitățile desfășurate, un polițist urmărește, în permanență, protejarea vieții și integrității corporale și a celorlalte drepturi și interese legitime ale cetățenilor.
„În conformitate cu prevederile OUG.195/2002, modificată si completată, îndrumarea, supravegherea si controlul respectării normelor de circulație pe drumurile publice se fac de către poliția rutieră din cadrul I.G.P.R., care are obligația sa ia măsuri legale atunci când constată încălcări ale acestora.
Activitatea unui polițist rutier se desfășoară in mod planificat, potrivit planului de activitate zilnic și a variantelor de patrulare stabilite, în echipaj de doi polițiști.
Demonstrarea încălcării normei rutiere este sarcina de căpătai a agentului de circulație. El trebuie să o facă în mod convingător, profesionist, pentru a nu lăsa nici un moment, impresia că măsura aplicata este aleatorie”, sscrie magistratul Mihaela Lavinia Cîrciumaru în motivarea sa.
Vulnerabilitățile polițistului rutier
„Printre cele mai des întâlnite situații de vulnerabilitate și factori de risc privind săvârșirea infracțiunilor de corupție, identificate la nivelul țării se numără și atributul de agent constatator al contravențiilor (posibilitatea conferită de lege, funcționarului de a constata, dar și de a aplica sancțiuni pe loc).
Unele dintre cele mai vulnerabile structuri sunt cele care își desfășoară activitatea direct în stradă, având atributul de constatare a contravențiilor şi de aplicare a sancțiunilor contravenționale. În această categorie se înscriu și formațiunile de poliție rutieră.
Ca și vulnerabilități identificate la nivelul organelor de poliție rutieră în ceea ce privește fenomenul corupției, sunt: necomunicarea scopului pentru care este efectuat controlul în trafic, profitarea de slaba informare a conducătorului auto, verificarea unei multitudini de aspecte, prezentarea eventualelor sancțiuni într-o lumină gravă, polițistul arătându-se dispus să nu fie foarte dur şi să aplice doar unele dintre sancțiuni, în acest moment tentația cetățeanului de a oferi ceva, în momentul în care se vede în stradă, singur cu echipajul de poliție, fiind foarte mare, posibilitatea de a verifica retroactiv aceste situații fiind redusă, iar inexistenta unor controale inopinate, urmate de măsuri, îl încurajează pe polițist să accepte diverse „cadouri”; neaplicarea prevederilor legale cu ocazia testării persoanelor care prezintă semne că au consumat băuturi alcoolice, ori omisiunea testării lor; neaplicarea sau reducerea cuantumului sancțiunilor contravenționale aplicate participanților la traficul rutier pentru abateri la regimul circulației pe drumurile publice (spre exemplu în cazul neacordării de prioritate, nerespectării semnificației culorii roșii a semaforului sau încălcării marcajului longitudinal continuu);
Funcția de prevenție este una dintre cele mai importante funcții pe care polițistul rutier trebuie să și-o îndeplinească în trafic.
Polițistul trebuie să acționeze permanent pentru reducerea riscului rutier, combaterea cauzelor generatoare de accidente rutiere şi salvarea de vieți, şi să sancționeze pe cei care nu respectă regulile de circulație, punând în pericol siguranța pe drumurile publice”, se mai arată în documentule de la dosar.
Strict interzis....
„În trafic, polițistului nu-i este permis prin lege și prin statut, să desfășoare activități sau să poarte discuții cu conducătorul auto oprit, în afara cadrului deontologic, urmând să adopte o atitudine fermă, de transparență totală, limitându-se la a-i duce la cunoștință, conducătorului auto, motivul opririi și măsurile pe care urmează să le ia față de acesta.
Orice gest din partea conducătorului auto de oferire a unei sume de bani/alte foloase necuvenite trebuie respins cu fermitate de către polițistul rutier atât de cel aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în trafic, iar după respingerea unor asemenea acte de corupție, polițistul este obligat să sesizeze, de îndată, organele de urmărire penală. Totodată, polițistul nu trebuie să lase impresia, prin atitudinea adoptată, că ar aștepta de la conducătorul auto să i se ofere bani, alte foloase necuvenite ori favoruri de orice natură.
În caz contrar, prin adoptarea unei atitudini în antiteză față de cea descrisă mai sus, polițistul nu face altceva decât să încurajeze fenomenul corupției și să se implice activ în perpetuarea acestuia, decredibilizând, totodată, instituția Poliției Române și întreținând sentimentul opiniei publice că, poliția nu acționează pentru apărarea cetățenilor, ci, dimpotrivă, polițiștii uzitează de funcția lor pentru crearea unor avantaje patrimoniale necuvenite.
Mai mult decât atât, prin săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către polițistul desemnat să-și exercite atribuțiile de serviciu pe linie rutieră, în trafic ori la birou, se pune în pericol grav viața și integritatea corporală a participanților la trafic, încurajându-se adoptarea, din partea șoferilor, a unui comportament de încălcare a legislației rutiere.
În condițiile actuale, raportat la infrastructura rutieră a municipiului București, sufocat de valori de trafic care depășesc capacitatea de preluare a arterelor și la apariția pe piață a unor autovehicule puternice, tendința conducătorilor auto este aceea de a încălca normele de circulație rutieră, în scopul de a ajunge mai repede la destinație.
Astfel, în situațiile dovedite în cauză, s-a constatat că în virtutea unei mentalități generalizate în rândul șoferilor, constând în aceea că „pot să cadă la pace cu polițistul”, prin oferirea unor sume de bani, astfel încât să fie iertați sau să beneficieze de sancțiuni mai blânde, funcția de prevenție a accidentelor rutiere și de siguranță traficului a căzut în desuetudine”, mai notează magistratul de drepturi și libertăți.
Se „odihnesc„ în arest la domiciliu
Curtea de Apel București, a respins, joi, contestația procurorilor DNA împotriva deciziei Tribunalului București prin care instanța a respins propunerea de arestare preventivă a celor doi polițiști rutieri care au primit de aproape 40 de ori șapgă de la conducătorii auto ai unor mașini de lux.
Decizia de joi este definitivă astfel că cei doi foști polițiști vor sta 30 de zile în arest la domiciliu așa cum a stabilit Tribunalul București.
Judecătoarea de la Tribunalul București care a stabilit plasarea în arest la domiciliu a celor doi agenți rutieri ridicați de DNA în flagrant delict executat pe străzile din cartierul bucureștean Dorobanți/Floreasca motivează indulgența de a-i lăsa pe aceștia în arest la domiciliu prin faptul că faptele acestora nu sunt suficient de grave pentru cea mai dură măsură preventivă
Mai precis, potrivit motivării cenzurate emise de Tribunalul București, magistratul Cârciumariu admite gravitatea faptelor și a conduitei celor doi polițiști dar susține că ar fi neclar referatul cu propunerea arestării preventive în cazul cel puțin a unuia dintre cei doi inculpați.
Fără a explica concret legătura de cauzalitate dintre acest aspect și luarea unei măsuri ferme față de angajați ai statului care într-o lună de zile au primit mită de cel puțin 38 de ori, magistratul trece la concluzia finală că cei doi pot beneficia de o măsură mai blândă, respectiv cea a arestului la domiciliu timp de 30 de zile.
Fapte grave văzute de ochiul blând al judecătorului
„Reamintim că asupra inculpaților planează suspiciunea rezonabilă privind comiterea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, fundamentată pe probele administrate în cauză: declarațiile inculpaților ... (...), ... (...), ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ale martorilor, ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ... (toate în volumul ...), procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante (...), procesul - verbal întocmit de investigatorii sub acoperire ... (...), ... (...) și ... (...), procesele verbale de redare a activităților efectuate de ... și ... în perioada 23 martie 2023 - 27 martie 2023, verificările în bazele de date (toate în volumele .).”, începe analiza magistratului TB.
„Judecătorul de drepturi și libertăți constată că infracțiunile de corupție de a căror comitere sunt acuzați inculpații, prin prisma severității pedepselor, a numărului mare de acte materiale ce se reține a fi fost comise în interval de aprox. o lună, data fiind și calitatea de polițiști a inculpaților, justifică luarea unei măsuri preventive”, notează mai apoi judecătorul de drepturi și libertăți.
În continuare, fără alte elemente de detaliu magistratul TB arată că este suficientă totuși măsura arestului la domiciliu față de cei doi agenți de la poliția rutieră.
„Judecătorul de drepturi și libertăți consideră, la acest moment procesual, ținând seama ... că este justificată luarea în considerare a unei măsuri preventive mai blânde decât arestul preventiv- arestul la domiciliu, măsură care prin restricțiile și obligațiile impuse este suficientă pentru a asigura un control asupra comportamentului inculpaților, pentru buna desfășurare a procesului penal și asigurarea prezenței inculpaților la dispoziția organelor judiciare”, se mai arată în motivarea cenzurată a TB.
Rețetă de succes pentru infractorii la costum - Grava corupție, măsuri umile
Magistratul TB a lăsat totuși necenzurat în motivarea de 3 pagini emisă pentru presă detaliul că în cazul unuia dintre inculpați magistratul DNA este posibil să fi comis o eroare materială, gen de eroare ce se poate îndrepta prin instituția „îndreptare eroare materială„, legată de numărul de acte materiale ale faptei de luare de mită.
„Trebuie remarcat faptul că în referatul cu propunere de arestare preventivă, în privința inculpatului ..., numărul actelor materiale oscilează, indicându-se atât 38 cât și 39 de acte materiale; de asemenea, deși se arată că activitatea infracțională a inculpaților s-ar fi desfășurat în perioada 23 martie - 22 aprilie 2023, primul act material descris este din 19.03.2023, iar ultimul act material este din 27.04.2023, aspecte ce pot afecta legalitatea urmăririi penale”, se arată în documentul public transmis de TB.
Ce se poate înțelege din pasajul redat în documentul oficial este aceea că procurorul DNA a nominalizat mai multe acte materiale, adică dăți în care cei doi polițiști au primit mita în palmă, decât a nominalizat în ordonanța de începere a urmării penale.
Acest aspect, poate fi explicat, spun surse judiciare consultate de SPS în acest caz, prin faptul că noi acte materiale este posibil să fi fost descoperite în perioada de audieri scursă de la momentul flagrantului delict și ridicare a polițiștilor și până la conducerea acestora la sediul instanței în fața judecătorului de drepturi și libertăți.
Cu toate acestea atrag atenția sursele invocate, astfel de erori nu au menirea de a respinge din scaun o propunere, tocmai pentru că ele se pot corecta, și observă lejeritatea cu care fapte grave de corupție au fost „tratate blând„ de către magistratul de drepturi și libertăți.
Curtea de Apel București a primit, joi, dosarul și contestația procurorilor DNA împotriva deciziei Tribunalului București prin care magistratul Mihaela Lavinia Cîrciumariu a stabilit respingerea propunerii arestării celor doi polițiști ridicați de Direcție în flagrant delict când luau mită, și plasarea lor în arest la domiciliu pentru 30 de zile.
Decizia a fost contestaă iar acum un judecător de drepturi și libertăți de la CAB va analiza, în 11 mai, contestația procurorilor DNA.
Tribunalul Bucureşti a dispus, vineri, plasarea în arest la domiciliu a celor doi poliţişti din cadrul Brigăzii Rutiere a Capitalei prinşi de DNA în timp ce luau mită de la un şofer pe Calea Dorobanţi.
Procurorii DNA solicitaseră arestarea preventivă a poliţiştilor, însă un judecător de la tribunal a respins cererea, agenţii fiind plasaţi în arest la domiciliu, informează Agerpres.
Un ofiţer de poliţie şi un agent au fost prinşi, joi, de către DGA şi DNA, pe Calea Dorobanţi din Bucureşti, în timp ce primeau mită de la un şofer.
În imaginile apărute în spaţiul public, maşina de poliţie în care se afla echipajul cu cei doi poliţişti a fost oprită în trafic de procurorii DNA şi ofiţerii DGA, fiind percheziţionată sub privirile trecătorilor. Mita ar fi fost primită de la un bărbat care conducea o maşină cu numere de înmatriculare din Turcia.
Cine sunt cei doi polițiști
Este vorba de Andrei Pantea, comisar de poliţie în cadrul Direcţiei Generale a Poliţiei Municipiului Bucureşti - Brigada Rutieră, şi Valentin Olteanu, agent şef de poliţie în cadrul DGPMB - Brigada Rutieră.
Procurorii anticorupţie notează că, în perioada 19 martie - 22 aprilie, Andrei Pantea şi Valentin Olteanu au primit diverse sume de bani de la 23 de şoferi, pentru a nu-i amenda şi a nu le suspenda permisul de conducere în urma încălcării unor reguli de circulaţie.
"Ca mod de operare, de cele mai multe ori, banii ascunşi între documentele solicitate de către agentul şef de poliţie Valentin Olteanu (asigurare sau certificat de înmatriculare) ajungeau la comisarul Andrei Pantea. Ulterior, acesta ar fi scos banii, i-ar fi introdus în portofel sau buzunar, iar la sfârşitul programului acele sume de bani ar fi fost împărţite între cei doi. În contextul menţionat, joi, cei doi suspecţi ar fi fost surprinşi în flagrant de către procurorii anticorupţie după ce ar fi primit de la patru conducători auto suma totală de peste 2.000 lei", arată anchetatorii.
