DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Doi avocaţi şi un executor judecătoresc, trimişi în judecată alături de cetăţeni olandezi pentru deturnare de licitaţii cu imobile executate silit

www.cugetliber.ro
justiție, judecată

Doi avocaţi şi un executor judecătoresc au fost trimişi în judecată de DIICOT, alături de mai multe persoane, printre care se află şi doi cetăţeni olandezi, într-un dosar privind deturnarea de licitaţii publice cu imobile executate silit, prejudiciul în acest caz fiind de 2,3 milioane euro.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, au fost trimişi în judecată Johan David Bies, cetăţean olandez, Mihai Cosmin Baicu, avocat în cadrul Baroului Bucureşti, Adrian Cătălin Hrişcă, avocat în cadrul Baroului Galaţi, şi Marius Adrian Negreanu, executor judecătoresc, potrivit agerpres.ro.

Citește și: Inspecția Muncii a strâns din amenzi 6 milioane de lei în doar 10 zile: Peste 300 de persoane prinse că munceau 'la negru'

De asemenea, au fost trimişi în judecată Radu Gheorghe, B.G., K.D. J. L., cetăţean olandez, P.M., R.C.M. şi C.B., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, instigare la abuz în serviciu, deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, instigare la deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, şi complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată.

Prin actul de sesizare s-a reţinut faptul că începând cu luna decembrie 2018 Bies Johan David, împreună cu inculpatul Radu Gheorghe, în calitate de asociaţi în cadrul mai multor societăţi comerciale, Mihai Cosmin Baicu, avocat în cadrul Baroului Bucureşti, Adrian Cătălin Hrişcă, avocat în cadrul Baroului Galaţi, şi Marius Adrian Negreanu, executor judecătoresc,

au constituit un grup infracţional organizat specializat în deturnarea licitaţiilor publice, în vederea obţinerii dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile aflate în faza de executare silită la preţuri derizorii şi valorificării ulterioare a acestora în vederea obţinerii unor foloase patrimoniale importante.

Citește și: AVERTISMENT Şase focare familiale cu 26 cazuri de COVID-19, urmare a cererii de externare sau a refuzului internării

Din conţinutul materialului probator administrat în cauză s-a constatat că bunurile imobile ce au făcut obiectul deturnării licitaţiilor publice au constituit garanţii imobiliare în favoarea unei instituţii bancare, mai exact au servit drept garanţii acordării unor contracte de credit bancar, în perioada 2008 - 2009.

Respectivele contracte de credit au fost acordate preponderent de către o importantă instituţie bancară din România unor diferite persoane fizice sau juridice, termenul de restituire fiind unul foarte scurt, respectiv aproximativ un an, iar valoarea acestor credite fiind una foarte mare (majoritatea având o valoare de cel puţin 1.000.000 euro).

Astfel, din modalitatea de acordare a acestor credite, a perioadei de acordare, a cuantumului acestora, a scopului perceperii acestor împrumuturi - restituirea foarte redusă a creditului bancar sau nerestituirea acestuia în integralitate, a valorii reale a bunurilor imobiliare aduse drept garanţii, s-a constatat că, încă de la momentul aducerii în garanţie a bunurilor imobile ce fac obiectul prezentei cauze, s-a urmărit executarea silită a acestora.

Deşi perioada de acordare a acestor credite, respectiv 2008 - 2009, perioadă în care preţurile bunurilor imobile au fost deseori supraevaluate, fără un fundament economic real, prăbuşirea ulterioară a pieţei imobiliare şi amplasamentul acestora (preponderent terenuri agricole) au făcut nu doar ca bunurile imobiliare ce au constituit garanţii imobiliare să nu mai constituie garanţii reale în vederea recuperării sumelor creditate, ci şi ca acestea să devină neatractive persoanelor fizice sau juridice care activau în domeniul imobiliar în vederea cumpărării sau utilizării pentru edificarea unor proiecte imobiliare.

Aceste aspecte au fost reliefate şi de multitudinea de termene de licitaţie acordate în cadrul dosarelor de executare, care nu au atras participarea niciunui licitator.

Conform DIICOT, principalele aspecte care au condus la intrarea acestor bunuri imobile în sfera intereselor patrimoniale ale grupului infracţional organizat au fost cumulativ: suprafeţele însemnate ale bunurilor imobile, încadrarea acestora ca terenuri intravilane, deşi amplasamentul nu era unul care să ateste un astfel de statut (fiind înconjurat de terenuri încadrate extravilan), istoricul bunurilor imobile (au constituit garanţii imobiliare pentru credite foarte mari - aproximativ 1 milion de euro), în sensul că acestea puteau servi ulterior drept garanţii imobiliare sau puteau fi oferite spre vânzare la preţuri însemnate beneficiind de evaluarea din momentul constituirii drept garanţie imobiliară ipotecară în scopul creşterii artificiale a preţului solicitat şi interesul scăzut al debitorilor în păstrarea sau împiedicarea executării silite a bunurilor imobile.

S-a reţinut faptul că schimbările legislative, precum şi destructurarea mai multor grupări infracţionale ce desfăşurau activităţi infracţionale asemănătoare au condus la modificarea în timp a activităţilor ilicite întreprinse de către membrii grupării infracţionale, în sensul că, deşi în anul 2018, Bies Johan David figura ca participant în cadrul licitaţiilor publice, potenţa financiară actuală, precum şi încercarea de a da o aparenţă de legalitate activităţii infracţionale derulate au condus la modificarea structurii organizatorice a grupului infracţional organizat, în sensul că inculpatul a început să atragă noi membri dispuşi să adere sau să sprijine grupul infracţional organizat, respectiv inculpaţii K. D.-J. L., cetăţean olandez, şi B. R., cu precizarea că, în anul 2019, aceste persoane au avut succesiv calităţi de "participanţi la licitaţii publice" şi "adjudecatari ai imobilelor vândute în cadrul licitaţiilor publice".

"Natura dosarelor de executare analizate şi care fac obiectul cauzei a indicat un alt aspect foarte important în ceea ce priveşte modificarea continuă a scopului urmărit de grupul infracţional organizat, în sensul că, dacă în faza incipientă membrii grupului infracţional au apelat la adjudecarea bunurilor imobile supuse executării silite susceptibile a fi reintroduse uşor în circuitul civil la preţuri derizorii (8-9%), după atragerea executorului judecătoresc în cadrul grupului infracţional organizat şi obţinerea unor 'sfaturi' juridice de la acesta privind procedura licitaţiilor, orientarea grupului infracţional organizat s-a mutat spre un alt tip de bunuri supuse executării silite sau urmăribile, respectiv asupra cumpărării/cesionării de către membrii grupului infracţional organizat a creanţelor unor diferite persoane juridice în vederea aducerii la îndeplinire a procedurii falimentului asigurându-şi astfel exploatarea activului patrimonial al debitorilor prin adjudecare sau cumpărare de creanţe la preţuri derizorii", spune DIICOT.

Din materialul probator administrat în cauză s-a reţinut faptul că, urmare a crizei financiare care a generat imposibilitatea persoanelor fizice şi juridice de a rambursa creditele contractate la diferite unităţi bancare sau nebancare din România, numărul imobilelor executate silit a crescut semnificativ.

Pe cale de consecinţă, birourile executorilor judecătoreşti au organizat în perioada 2018 - 2019 sute/mii de licitaţii publice pentru adjudecarea unor imobile executate silit.

În aceste împrejurări, membrii grupului, având deja acumulată o experienţă în domeniul imobiliar, au început să participe la majoritatea licitaţiilor publice organizate, dezvoltând relaţii apropiate care au condus în timp prin modalitatea de acţiune la extinderea scopului ilicit al grupării infracţionale de la infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice în scopul obţinerii dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile la preţuri derizorii la scopul de a participa/adjudeca bunurile părţi sociale ale unor persoane juridice în scopul scoaterii acestora fie de sub incidenţa normelor privind procedura insolvenţei/falimentului, fie de sub urmărirea de către diferiţi creditori bancari în vederea recuperării creanţelor.

Totodată, precizează DIICOT, pentru ca cercul infracţional să fie complet au mai fost determinaţi să adere la grupul infracţional organizat şi avocaţii Mihai Cosmin Baicu şi Adrian Cătălin Hrişcă, ce au avut rolul atât de a reprezenta, ca persoane interpuse, interesele financiare ale liderilor, inculpaţii Bies Johan David şi R. G., în cadrul licitaţiilor publice ce fac obiectul prezentei cauze, precum şi de a realiza asigurarea produsului infracţional prin reprezentarea juridică a adevăraţilor adjudecatari în scopul obţinerii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile adjudecate.

Astfel, dacă în cazul inculpatului Adrian Cătălin Hrişcă participarea în cadrul licitaţiilor s-a efectuat pentru reprezentarea convenţională a inculpatului R. G. şi reprezentarea juridică ulterioară a acestuia în litigiile civile izvorâte ca urmare a acestor adjudecări ale bunurilor imobile (contestaţii formulate de creditori/debitori), în cazul lui Mihai Cosmin Baicu, reprezentarea liderului, inculpatul Bies Johan David, s-a efectuat în nume propriu, urmată apoi de asigurarea reprezentării juridice în vederea asigurării produsului infracţional.

Prejudiciul cauzat este în sumă de 2.730.076 euro.

În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii. Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.