Domnitorul Matei Basarab, comemorat la Arnota, la 370 de ani de la moartea sa

Direcţia pentru Cultură Vâlcea a dat startul evenimentelor dedicate domnitorului muntean Matei Basarab, de la a cărui moarte s-au împlinit marţi 370 de ani, printr-o ceremonie restrânsă la Mănăstirea Arnota din Costeşti, locul unde este înmormântat voievodul de al cărui nume se leagă, printre multe altele, şi tipărirea primei cărţi în limba română - Pravila de la Govora.

Alături de câţiva reprezentanţi ai Asociaţiei Seniorilor din Educaţie, Ştiinţă şi Cultură Vâlcea, directorul instituţiei, prof. dr. Florin Epure, a depus o coroană de flori la mormântul domnitorului pe care de altfel l-a şi propus pentru canonizare, în cei 22 de ani de domnie Matei Basarab ridicând din temelie zeci de biserici, plus că pe multe altele le-a refăcut, atât în ţară, unde l-a depăşit chiar şi pe Ştefan cel Mare, cât şi la Muntele Athos şi la sud de Dunăre.

"Constantin C. Giurescu, unul dintre marii noştri istorici, a spus că Matei Basarab este cel mai mare ctitor al neamului nostru. N-a spus-o întâmplător pentru că, într-adevăr, se ştia din epocă despre domnitor, de la călătorul sirian Paul de Alep, că avea 150 de ctitorii, luând în considerare, desigur, cele 50 de ctitorii realizate de boierii din epocă, pe cele pe care le-a reînnoit el pentru că a mers pe ctitoriile boierilor Craioveşti, din neamul cărora se trăgea, şi plus cele pe care le-a ctitorit el din temelie. El nu a ctitorit numai în Ţara Românească. El a ctitorit şi în Moldova, unde de exemplu este Mânăstirea Soveja sau Dobromira pe care a ctitorit-o acolo ca semn al împăcării cu Vasile Lupu, în Transilvania, la Turnul Roşu. Îl găsim, de asemenea, ctitor în Transilvania, la Turnu Roşu, la sud de Dunăre, în Bulgaria, la Vidin, dar şi la Muntele Athos, unde îl întrece pe străbunul său, Neagoe Basarab. Cu banii săi s-au reconstruit ori s-au repictat multe biserici pe care le-a înzestrat cu preţioase danii, aşa cum este Biserica "Sfântul Mihail al Sinadelor" din Marea Lavră, unde se află tabloul votiv al domnitorului şi al Elinei Doamna. Tot el a refăcut biserica mare de la Xenofon, katoliconul şi pridvorul de la Dionisu, a renovat trapeza de la Hilandar, Marea Lavră, Simonopetra, Cutlumuz (restaurarea picturii), Pantocrator şi Rusikon", a declarat, pentru AGERPRES, directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea.

Cea mai cunoscută dintre ctitoriile lui Matei Basarab rămâne însă Mănăstirea Arnota din comuna Costeşti. Ridicată între anii 1633-1636, biserica mănăstirii a fost pictată de Stroe din Târgovişte şi, pe lângă temele religioase tradiţionale, se remarcă portretul domnitorului, înfăţişat bătrân, cu părul alb, ce este considerat a fi unul dintre cele mai frumoase portrete de voievozi români care s-au păstrat până în zilele noastre. Şi mormântul este deosebit, piatra tombală din marmură albă având gravate stema ţării cu vulturul purtând crucea în cioc, trofee şi arme, soarele şi luna, iar textul inscripţionat arată că acolo, în liniştea monahală a muntelui, se odihneşte "cel mai mare ctitor al neamului nostru'. Numele lui Matei Basarab apare însă menţionat şi pe tablourile votive ale altor biserici din Vâlcea, cea mai importantă fiind Mânăstirea Govora, unde a tipărit "cea dintâi carte de legi în limba română".

"Legătura lui Matei Basarab cu Vâlcea este în primul rând că a dorit să facă din Arnota ctitorie din primii ani ai domniei lui, o necropolă a familiei lui. Adică toţi din familia lui să fie înmormântaţi acolo şi şi-a dorit testamentar acest lucru. A fost un loc deloc întâmplător ales, care vorbeşte de viaţa lui, de un moment important din viaţa lui, pentru că acolo şi-a găsit scăparea când era urmărit de turci şi a promis lui Dumnezeu că va clădi o biserică. Şi nu numai că a clădit o biserică acolo, ci s-a legat de acel loc. Descoperirile arheologice au arătat că acolo mai există o ctitorie mai veche, o biserică de lemn, făcută de tatăl lui Danciu. De asemenea, în 1637, el aduce la Mânăstirea Govora o tipografie şi aici va tipări cărţi importante. Cea mai importantă, care rămâne în istoria noastră, este Pravila de la Govora, din 1640, care este prima carte de legi scrisă în româneşte din Ţara Românească. Asta este foarte important, pentru că aici vedem şi rolul lui de promotor al limbii româneşti şi în cărţi şi în biserică, pentru că la vremea respectivă slujbele se ţineau în greacă, în slavonă, or, el a fost cel care a promovat limba românească nu numai la predică, ci şi în cărţile pe le-a tipărit. Deci, Govora devine un focar al culturii, al tiparului. El şi reînnoieşte Govora, pentru că este şi ctitor la Mânăstirea Govora. A făcut chiliile, casa tipografiei, zidurile fortificate care apărau mânăstirea. Îl vedem, de asemenea, în pomelnicul Mănăstirii Dintr-un Lemn, chiar dacă acolo nepotul lui Preda Brâncoveanu a fost principalul ctitor, la Jgheaburi de la Stoeneşti iar este ctitor. Chiar şi la Arhiepiscopia Râmnicului a zidit, deşi construcţiile de atunci nu s-au mai păstrat", a adăugat Epure.

Directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea spune că a propus încă de acum cinci ani canonizarea acestui domnitor şi a făcut demersuri în acest sens, dar cu toate acestea Matei Basarab rămâne într-un anonimat "nedrept", puţini fiind chiar şi vâlcenii care ştiu că acesta îşi doarme somnul de veci în lăcaşul de cult din Costeşti, alături de soţia lui, Doamna Elina.

"Este foarte puţin cunoscut comparativ cu alţi domnitori care poate nu au avut domnii chiar atât de importante cum a fost a lui. Nu ştiu de ce, dar poporul n-a putut să afle mai multe lucruri nici din legende, nici din creaţiile literare şi până la urmă acest lucru a făcut să-l ţină într-un anonimat pe acest mare domnitor. Poate dacă scriitori români s-ar fi aplecat prea mult asupra domniei lui şi ar fi lăsat poezii sau opere literare care să vorbească despre el, era canonizat acum. Eu spun de acum mai mulţi ani că el merită poate mai mult ca alţi domnitori să fie aşezat în sinaxarul ortodox, alături de străbunul său, Sfântul Neagoe Basarab şi de strănepotul său, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. El nu a avut ca alţi domnitori fii nelegitimi, din alte căsătorii şi să lase în Moldova şi Ţara Românească urmaşi care s-au războit între ei. El a avut o singură căsătorie şi n-a avut copii. L-a adoptat pe Mateiaş, fiul lui Udrişte Năsturel (fratele soţiei sale Elina Doamna, n.r.), dar a murit săracul la 17 ani şi n-a mai putut să-l lase succesor. Deci, nici măcar nu a avut cine să-i succeadă la domnie. Eu am fost primul care am cerut ca domnitorul să fie canonizat, dar din păcate lumea nu-l cunoaşte pe Matei Basarab, iar acum, la 370 de ani de la trecerea lui la cele veşnice, vedem dezinteresul multora de a-l comemora", a precizat Florin Epure.

Pentru a-l face cunoscut, conducerea Direcţiei de Cultură Vâlcea a anunţat că va continua manifestările ce evocă personalitatea lui Matei Basarab pe parcursul întregului an, următorul eveniment fiind programat pe 27 aprilie, la Ocnele Mari, unde va avea loc un simpozion organizat împreună cu Universitatea din Bucureşti.