Dr. Anca Hâncu, medic generalist, nutriţionist, doctor în ştiinţe medicale, acreditat european în medicina stilului de viaţă, a explicat pentru News.ro care sunt principalele schimbări aduse de noul ghid de nutriţie american, ediţia 2025 – 2030, publicat luna aceasta, potrivit news.ro
Acest ghid este actualizat o dată la 5 ani, sub coordonarea Departamentului Agriculturii ( USDA) şi Departamentului pentru Sănătate şi Servicii Umane (HHS).
Recomandările alimentare sunt făcute în contextul stării actuale de sănătate a americanilor, afectaţi în mare măsură de obezitate şi comorbidităţile care decurg de aici.
Noul model propune o nouă piramidă alimentară în care avem trei vârfuri: proteinele şi grasimile, prioritare, alături de legume si fructe si al treilea pol este reprezentat de carbohidraţii complecşi integrali.
„Eat real food”, consumă alimente reale adică proaspete sau puţin procesate, este mesajul principal al acestui nou ghid. Este un război dechis prin acest document alimentelor înalt procesate (ultraprocesate). Ghidul conţine recomandări legate şi de cantitatea maximă de zahăr permisă pe zi, nu mai mult de 30 de grame.
Redăm integral interviul acordat News.ro de Dr. Anca Hâncu:
Ce cuprinde acest ghid şi care este mesajul său principal?
Ghidul cuprinde 10 pagini uşoare ca mesaj general pentru populaţie, dar şi pentru medici nutriţionişti. Are în spate 418 pagini plus 90 de pagini de documente, de studii, de explicaţii în aşa fel încât este un document elaborat ştiinţific, care cuprinde studii şi meta analize şi devine pentru ei politică de sănătate, iar pentru noi o sursă de inspiraţie cu o bază ştiinţifică foarte bine elaborată.
Primul mesaj cheie pe care trebuie să-l preluăm şi noi este “eat real food”, adică să mâncăm alimente proaspete, minim procesate, să gătim sau să mâncăm în restaurante în care se găteşte şi să evităm cât se poate alimentele ultraprocesate.
De exemplu, o conservă de murături înseamnă procesat şi rămâne acolo, doar să fim atenţi să nu fie prea multă sare. Aliment ultraprocesat înseamnă o pastă în care nu ştii ce e, de exemplu, carne, cartilaj, sau diverse creme colorate, pline de aditivi, care sunt făcute nu din alimente, ci din derivate ale alimentelor combinate cu aditivi şi cu diferite îngrediente: sare, zahăr. Aceasta este principala idee, mesajul care trebuie să meargă în primul rând spre public.
Ce ne arată practic această piramidă inversată?
Piramida aceasta inversată practic ne dă trei priorităţi: proteine cu grăsimi sănătoase, vegetale şi fructe, carbohidraţi complecşi. Aici ei au dat şi o formulă de calcul care, atenţie, trebuie interpretată de nutriţionist, pentru că este o formulă de calcul care se va face în funcţie de necesarul caloric, de greutatea persoanei, diferit la persoana normoponderală faţă de persoana supraponderală sau subponderală şi înseamnă de fapt o combinaţie de proteine de origine animală: din carne slabă, pasăre, pui, curcan, cotlet de porc de exemplu, carnea de vită dar nu foarte des şi combinaţie cu peşte, fructe de mare; ouă dar şi proteine din surse vegetale.
Marea schimbare este în promovarea lactatelor, a lactatelor integrale. Noi cam de 7 ani am început să vorbim despre lactatele integrale şi recomandăm iaurt 2-3%, am aşteptat acum 5 ani să schimbe şi ei dar au rămas cu recomandarea de 0% grăsime însă acela este un produs ultraprocesat, un iaurt cu 0%, şi cu mult amidon care să-i păstreze consistenţa. Şi acum în sfârşit au revenit şi recomandă două sau trei porţii de lactate integrale pe zi. Dar aici ei explică clar şi porţiile, o porţie înseamnă trei sferturi de pahar de iaurt, sau chefir sau un pahar de lapte sau 30 de grame de o brânză mai grasă, un 50 de grame de telemea, de exemplu, deci nu sunt cantităţi uriaşe.
Iar la carne, de exemplu, avem o porţie, care înseamnă 3 oz, în jur de 88 până la 90 de grame de carne, deci porţiile sunt foarte echilibrate.
Ce trebuie să înţelegem legat de proteine?
La proteine este important să înţelegem că noi aportul de proteine şi grăsimi sănătoase îl vom lua din produse animale şi din ouă, dar şi din produse vegetale: din toate leguminoasele - fasolea, mazărea, lintea, năutul, toate le vom folosi, acestea aduc şi carbohidrat, aduc şi proteină.
Deci proteinele sunt în stânga piramidei, în dreapta piramidei sunt legume, vegetale şi fructe, trei porţii de vegetale, două porţii de fructe pe zi, porţia de fructe înseamnă un măr sau o portocală pe zi.
Ce vedem acum la baza piramidei?
La baza piramidei se găseşte o cantitate mică de carbohidrat complex ( 2, 4 porţii), de exemplu două felii de pâine pe zi la o femeie sau două felii de pâine şi două porţii de orez la un bărbat iar în partea de sus a piramidei prioritatea merge spre legume, fructe şi proteine.
Dacă însă este o persoană care trebuie să pună în greutate sau să crească, un copil, acolo se adaptează, mai poate fi mărit carbohidratul, dacă sunt persoane cu afecţiuni renale, acolo se scade cantitatea de proteine aşa cum ne spune terapia medicală nutriţională pentru boala cronică de rinichi, aici sunt nişte directive, nişte strategii mari, la nivel populaţional, orientative, după care fiecare nutriţionist extrage ce este bine şi corect pentru pacientul din faţa lui, care este foarte diferit.
De la ce realitate din America pleacă de fapt acest ghid de nutriţie?
În America există multe cazuri de sarcopenie pentru că acele persoane cu obezitate au fost agresiv tratate de un an doi cu medicamente, cu injecţii de slăbit. Acolo foarte mult au liberalizat aceste tratamente. Aceste tratamente au rol foarte bun, dacă sunt făcute sub supravegherea unui nutriţionist, cu un stil de viaţă sănătos, împreună, cu alimente corecte, cu cantitate corectă de proteină şi cu activitate fizică, altfel aceste medicamente te fac să nu mai mănânci şi dacă nu îţi aduci cantitatea de proteine şi nu faci mişcare practic pierzi masă musculară masiv şi ei acum se confruntă cu scădere masivă de masă musculară, cei cu obezitate rezolvată cumva acum vin cu sarcopenie şi acum trebuie rezolvată această sarcopenie la nivel populaţional la ei, la noi nu e cazul dar noi trebuie să fim atenţi.
Ce mai aduce nou ghidul de nutriţie american? Cum stau lucrurile legat de sarea şi zahărul consumate zilnic?
Au mai spus să mâncăm proteină la fiecare masă, dar noi spunem asta, iaurt proteic, o gustare cu iaurt, vine porţia de carne, de peşte, vine oul, omletă cu multe albuşuri, toate acestea le-am tot povestit.
Schimbarea cea mai mare este cumva la porţiile de carbohidrat complex dar ei au explicat că au mutat în loc de foarte mult orez, cartof, pâine - leguminoase. Se mănâncă de exemplu humus în loc de a mânca următoarea porţie de orez sau fasole şi atunci se aduc şi fibre şi sunt cumva mai valoroase nutritiv decât să se mănânce pâine în neştire.
Este o recomandare de sare – 2300 de miligrame de sodiu, este ce recomandam şi noi, problema este că această recomandare este depăşită, numai dacă mănânci două feliuţe de şuncă, mezel şi ai depăşit-o, acolo trebuie să fim atenţi.
Ei dau o limitare ca la fiecare masă să avem maximum 10 grame de zahăr adăugat, deci să nu avem practic pe zi zahăr adăugat în alimentaţia şi băuturile noastre mai mult de 30 de grame, până acum era 50 de grame. Deci au redus şi zahărul adăugat. Şi au dat şi nişte recomandări pentru cei din industrie, pentru a fi respectate, legat de zahărul adăugat.
Interesant este că acest ghid porneşte un mare război împotriva produselor ultraprocesate incurajând în schimb producţia locală de alimente proaspete.
Toate aceste recomandări sunt în linie cu modelul alimentar mediteranean care este în continuare pe primul loc în clasamentul US News and World Record al acestui an, deja de 7-8 ani este pe primul loc şi noi mergem în România pe acest model mediteranean, foarte corect, foarte sănătos.
Ei mai au o recomandare, chiar la început, spun să mâncăm gătit, da, dar nu prăjit. Deci să scoatem prăjeala din modalitatea noastră de a găti. Să pregătim la cuptor, la grătar, la abur, dar să nu mai prăjim.
Care este poziţia acestui ghid faţă de alcool şi cum trebuie să privim şi noi ca ţară acest document?
Mie mi se par toate lucrurile de bun simţ, atenţie cum le interpretăm. Trebuie vorbit despre poziţia faţă de alcool. Ei spun clar limitarea cât se poate a alcoolului. În lumina articolelor şi a studiilor care au apărut în The Lancet din 2023 încoace, chiar şi la consumul cantităţilor mici, de 20-30 de grame pe săptămână există o legătură cu riscul diverselor tipuri de cancere.
Alcoolul este o substanţă carcinogenă care poate duce la până la 7 tipuri de cancere. Sigur, totul depinde de cantitate, de frecvenţă, de activitatea fizică, de tot stilul de viaţă, alcoolul duce şi la dependenţă, să nu uităm. Medicul nu poate recomanda o cantitate clară, care să fie dovedită prin studii că este sigură. A fost lăsată cumva o recomandare, să fim atenţi, să reducem cât se poate.
Este important să ne uităm la acest ghid pentru că şi la noi, obezitatea cu supragreutatea au crescut la 70%. E important pentru că şi la noi se consumă alimente ultraprocesate, din grabă multe persoane înlocuiesc o masă caldă, gătită, cu diverse produse, biscuiţi, produse ambalate, ultraprocesate.
Este interesant să vedem acest ghid pentru că are o bază ştiinifică solidă, ei au alocat resurse financiare şi umane serioase pentru crearea acestuia.
În Italia procentul produselor ultraprocesate din alimentaţia unei persoane ocupă în jur de 15%, la fel in Grecia, treptat în ultimii ani a ajuns să creasca până spre 25%. În SUA a ajuns până la 65-70%.
La noi în ţară nu avem date legate de procentul pe care îl ocupă produsele ultraprocesate în alimentaţie însă cu siguranţă este în mare creştere astfel că mesajul de a mânca alimente proaspete sau gătite este un mesaj potrivit şi pentru români.
Comentează