Premium
De ce nu reușește mediul de afaceri să vină cu o contraofertă la discuțiile legate de creșterile de taxe și impozite propuse de Guvern? Pentru că este parazitat de găști ipocrite pe care nu le interesează stabilitatea pe termen lung a țării, ci doar cât câștigă acum, imediat.
Mediul de afaceri este organizat în coaliții, confederații, camere de comerț, patronate, institute etc. - exagerat de multe, dar asta este altă poveste. Toate aceste organizații vor să se întâlnească cu prim-ministrul și cu membrii din sfera economică a Guvernului, spre a prezenta diverse propuneri și contra-propuneri la lista de modificări ale codului fiscal pregătite de acesta. Nu există nicio aliniere între diversele organizații ale mediului de afaceri cu privire la ce este de făcut, exceptând tragerea de mânecă a guvernanților că trebuie să taie cheltuielile publice cu 17 miliarde de lei mai mari pe primele 5 luni ale anului față de ceea ce s-a bugetat – că s-a bugetat greșit sau că a început campania electorală de daruri și pomeni, nici nu mai contează.
În același timp însă, companii sau sectoare membre în aceste coaliții, confederații, camere de comerț, patronate, institute etc. se duc separat în gașcă la “prietenii” lor din mediul politic și le cer să mențînă toate scutirile, facilitățile, amnistiile și schemele de ajutor deja câștigate, cele despre care toți specialiștii în economie spun că au creat discriminări, distorsiuni și inechități și că au impactat colectarea bugetară. Altfel spus, “suntem solidari când discutăm de pe băncile coalițiilor, confederațiilor, camerelor de comerț, institutelor etc., dar când vine vorba despre compania mea sau sectorul meu nu mai sunt membru al coalițiilor, confederațiilor, camerelor de comerț, institutelor etc.”.
Politicienii care se opun stopării sistemului pervers de scutiri, facilități, amnistii și scheme de ajutor nu o fac pentru că sistemul este cu adevărat periculos ci pentru că „prietenii” lor din găștile din mediul de afaceri le cer să nu o facă – deși este evident că stoparea lor ar aduce mult mai mulți bani la buget.
Între timp problemele se adâncesc, pe lângă sistemul pervers de scutiri, facilități, amnistii și scheme de ajutor asistăm la un festival de neoprit de șmecherii de “optimizare fiscală” care întreține criminalitatea fiscală, criză de resursă umană a atins cote de nebănuit iar modelul cu miliarde-venituri-zero-profituri câștigă teren. Astfel încât sute de milioane de lei nu sunt colectate la buget și ele vor trebui plătite de fraierii care nu au știut să se organizeze în găști.
De 15 ani cer coalițiilor, confederațiilor, patronatelor, camerelor de comerț, institutelor etc. să ia act împotriva “taxei clawback”, o “taxa de solidaritate” pe care o plătesc fabricile de medicamente din România. Pe lângă problemele create acestui sector economic, am explicat că această taxă poate reprezenta și un precedent periculos. Iată că acum se vorbește de “taxa de solidaritate” pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 100 milioane de Euro. Unde s-au ascuns companiile cu cifra de afaceri sub 100 de milioane de Euro în loc să fie solidare pentru blocarea taxei? În găștile pe care le interesează să câștige cât mai mult mâine, nicidecum dezvoltarea sustenabilă a României.
____
Comentariu de Dragoș Damian, director general Terapia Cluj și director executiv PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România)
