Marți, 25 noiembrie 2025, România și Republica Moldova au raportat noi pătrunderi de drone asociate atacurilor rusești asupra Ucrainei, cu cel puțin un aparat (sau fragmente) ajuns la sol în fiecare țară. În România, resturi ale unei drone au fost găsite la Puiești, județul Vaslui, iar ministrul Apărării a spus că nu exista încărcătură explozivă.
În Republica Moldova, poliția a anunțat identificarea unei drone „Gerbera”, de fabricație rusească, căzută la Cuhureștii de Jos (raionul Florești), fără încărcătură explozivă, după un episod în care autoritățile au raportat șase survolări neautorizate.
Chișinăul a vorbit explicit despre „Gerbera”, în timp ce în România tipul exact al aparatului căzut nu a fost confirmat la fel de tranșant. Presa și unii specialiști au discutat despre un UAV mic, posibil „momeală” sau supraveghere.
Gerbera, drona ieftină care „umple” cerul ca să obosească apărarea
Gerbera este descrisă în mod repetat de Ucraina și analiști occidentali drept o dronă lung-curier, relativ ieftină, folosită de Rusia pentru saturarea apărării antiaeriene. Pe scurt, apare în număr mare, obligă radarele și bateriile AA să urmărească și să consume resurse, iar din spate pot veni drone mai scumpe și mai periculoase.
Din punct de vedere tehnic, caracteristicile atribuite de serviciile ucrainene acestui model sunt următoarele: construcție din materiale simple precum placaj și spumă, aripă tip „delta” cu anvergură în jur de 2,5 metri, motor mic în spate care învârte o elice, viteză maximă în jur de 160 km/h, rază care poate ajunge la circa 600 km și masă maximă raportată la aproximativ 18 kg.
Rolul ei principal rămâne „decoy”, dar aceeași sursă arată că au apărut și versiuni cu capacități de recunoaștere sau cu încărcături ușoare, ceea ce complică mereu evaluarea rapidă din teren. O țintă care „arată” ieftin poate totuși să colecteze date, să transmită imagini sau să provoace pagube punctuale.
De ce ajung dronele în România și Moldova, dincolo de ținta inițială din Ucraina
În episoadele din 25 noiembrie, autoritățile au indicat o combinație de factori care explică „derapajul” peste granițe: zbor la joasă altitudine, urmărire intermitentă pe radar și dispariție din supraveghere pentru perioade scurte, ceea ce crește probabilitatea ca un aparat să intre accidental într-un spațiu aerian vecin sau să nu mai poată fi ghidat corect.
Un alt mecanism plauzibil este războiul electronic. Bruiajul sau perturbările de navigație pot împinge dronele departe de rută, iar când rămân fără combustibil sau își pierd legătura de comandă se prăbușesc ori aterizează forțat. În România, ministrul Apărării a vorbit public despre ipoteza unui aparat neînarmat care a căzut singur, posibil după ce a rămas fără combustibil ori a pierdut comanda.
În Republica Moldova, autoritățile au comunicat inclusiv explicația că astfel de dispozitive pot fi proiectate să „aterizeze” automat când rămân fără alimentare, reducând riscul de prăbușire violentă, iar în cazul de la Cuhureștii de Jos s-a raportat că acoperișul nu a fost deteriorat.
Cum „măsoară” Rusia reacția apărării aeriene și ce rămâne de fapt după o incursiune
Chiar și când nu sunt înarmate, dronele care intră în spații aeriene vecine au un efect militar predictibil. Ele forțează detectare, identificare, alertare publică și ridicarea aeronavelor de luptă, adică exact acele verigi ale lanțului de apărare aeriană pe care orice adversar ar vrea să le observe în condiții reale. În România, au fost ridicate Eurofighter Typhoon (misiune germană de poliție aeriană) și F-16 românești, iar populația din mai multe județe a primit mesaje RO-Alert, înainte ca avertizările să fie ridicate.
Piloții au ajuns aproape să angajeze ținta, dar au evitat tragerea invocând riscul de daune la sol, iar ulterior au fost găsite fragmente fără încărcătură explozivă. Acest tip de „dilemă” operațională este, în sine, relevant. Adversarul poate înțelege pragurile politice și tactice la care un stat decide să doboare o dronă în timp de pace.
Pe fond, valurile în care apar astfel de aparate nu sunt o noutate în Ucraina, iar Gerbera este chiar construită pentru a consuma atenție și muniție înainte ca dronele cu focoase puternice să lovească. Extinderea incidentelor spre granița NATO și spre Republica Moldova amplifică presiunea pentru capabilități anti-UAV dedicate, iar în contextul incursiunii din 25 noiembrie au apărut public atât apeluri de accelerare a protecției flancului estic, cât și anunțuri despre introducerea unei noi capabilități de doborâre a dronelor în România, în zona Deltei Dunării.
Comentează