Digi24:
Numărul exact al profesioniștilor din domeniul sănătății care au beneficiat, în cursul anului 2014, de generozitatea companiilor producătoare de medicamente este imposibil de aflat, dat fiind modul în care firmele au făcut raportările către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale. Este cert, însă, că e vorba de zeci de mii de medici, farmaciști, asistenți, asociații profesionale, fundații și chiar spitale. În total, peste 160 milioane lei de la 90 de companii farma. Dacă în cazul spitalelor, acordarea unor sponsorizări ar putea fi lăudabilă, în cazul cadrelor medicale situația stă altfel. E drept că legea îi obligă pe medici să adune un număr de credite de educaţie medicală continuă, dar tot legea defineşte clar colaborarea medic-companie farma drept incompatibilitate.
Evident, s-ar putea argumenta că sponsorizările pe care cadrele medicale le-au primit și, probabil, le primesc în continuare pentru a participa la diferite congrese, conferințe și simpozioane sunt o adevărată binefacere pentru angajații insuficient plătiți ai sistemului sanitar. Totuși, o privire pe listele publicate de firmele producătoare de medicamente pentru anul 2014 arată că unii medici și-au făcut un veritabil obicei din a lua bani de la companii pentru taxe de participare, transport, cazare, etc., chiar dacă adună în dreptul numelui lor multe titluri și sume frumoase de pe urma activităților prestate în calitate de cadru medical și profesor universitar. Cu alte cuvinte, dacă am putea accepta că o taxă de participare de 200 lei ar fi fost greu de suportat de către un medic cu un salariu de 1.200-1.500 lei, e greu de imaginat, în schimb, că aceeași taxă de 200 lei nu ar fi putut fi plătită de un profesor doctor conferențiar, al cărui venit lunar depășea la momentul 2014 pragul de 15.000 lei pe lună. Ca să nu mai spunem că unele cadre medicale au luat de la două firme sponsorizare pentru același eveniment.
Colaborarea cadru medical-companie farma este profitabilă pentru ambele părți. Producătorii sau distribuitorii de medicamente au ocazia să-și promoveze țintit produsele (a se înțelege direct la cei care au atribuția prescrierii respectivelor produse), iar cadrele medicale au posibilitatea să participe gratuit la diferite manifestări științifice sau îşi pot rotunji veniturile din consultanță ori drepturi de autor. Singura problemă ar fi, cel puțin la prima vedere, restricțiile impuse de lege. Dar, mulți medici apelează la motto-ul „legea este interpretabilă”. Chiar şi preşedintele Colegiului Medicilor din România, doctorul Gheorghe Borcean, consideră că legea "poate fi interpretată şi este perfectibilă". "Dacă se adună o masă critică de informaţii în acest sens şi de dorinţe, mă gândesc că legiuitorul, aşa cum a dat, poate să facă şi precizări", conchide acesta.
La modul general, autoritățile care ar trebui să vegheze la buna și corecta funcționare a sistemului par să nu vadă problemele.
Ziarul Financiar:
Lloyd Blankfein, directorul executiv al celei mai puternice bănci de investiţii din lume, Goldman Sachs, declara atunci: Până recent, nici nu ştiam care este gradul nostru de expunere, adică raportul dintre activele totale ponderate cu riscul aferent şi capitalul pe care-l aveau.
Miliardarul Warren Buffett, care practic a salvat atunci Goldman Sachs de la prăbuşire, prin acordarea de urgenţă al unui împrumut de aproape 10 miliarde de dolari, a declarat, conform documentelor, că dacă Ken Lewis, directorul executiv al Bank Of America, nu ar fi cumpărat banca rivală, Merrill Lynch, în acele zile dramatice, „sistemul financiar s-ar fi oprit”.
Atunci, pur şi simplu oficialii americani se rugau de şefii băncilor să fuzioneze între ei sau cel mai puternic să cumpere pe cel mai slab ca să nu se dărâme tot. Pe Lehman Brothers nimeni nu a vrut să o cumpere şi de aceea celebra bancă americană de investiţii a intrat în faliment, provocând însă o undă de şoc controlată pe pieţele financiare.
RFI:
Brazilia se afundă pe zi ce trece tot mai mult într-un adevărat haos politic. Pe fond de manifestaţii stradale, justiţia a suspendat intrarea în guvern a fostului preşedinte Lula da Silva iar deputaţii au lansat procedura de destituire a preşedintei de stânga Dilma Rousseff. După ce duminica trecută trei milioane de brazilieni ieşiseră la manifestaţii contra lui Rousseff, azi sunt chemaţi la contra-manifestaţii simpatizanţii preşedintei. Joi, gigantul sud-american a fost scena unor ciocniri violente între partizani şi adversari ai puterii. Ciocniri ce s-ar putea repeta.
La Sao Paulo au avut loc joi cele mai dure ciocniri. Manifestaţii ostili preşedintei Dilma Rousseff au promis că vor ieşi în stradă ca în Ucraina, adică până când va fi răsturnată actuala conducere a statului. In faţa riscului de confruntări tot mai violente, organizatorii marşurilor de azi pro-guvern – programate în mai bine de 30 de oraşe – au subliniat caracterul paşnic al mobilizării lor.
In mod paradoxal, bursa din Sao Paulo a salutat evenimentele câştigând aproape 7 procente la închiderea tranzacţiilor. Pieţele pariază probabil pe o cădere a guvernului paralizat într-o adevărată criză economică.
Dilma Rousseff a declarat joi, în momentul ceremoniei de numire a predecesorului ei Lula da Silva în postul de şef de cabinet – un fel de primi-ministru în Brazilia – că « strigătele puciştilor nu mă vor face să deviez de la direcţia pe care mi-am fixat-o ». Problema este că justiţia a avut o altă părere şi la doar câteva ore după intronizarea lui Lula, acestă numire a fost suspendată pe motiv că ar putea constitui o piedică în faţa justiţiie. Reamintim că Lula, fost şef de stat, are putea fi pus în arest preventiv în ancheta privind scandalul Petrobras în care este vizat de două capete de acuzare, « corupţie » şi « spălare de bani ».
Numirea lui Lula, menită să-i ofere o imunitate, a fost discutată la telefon între acesta din urmă şi preşedinta în exerciţiu. Conversaţia telefonică a fost însă înregistrată – ilegal – şi făcută publică de judecătorul de instrucţie Sergio Moro, lucru care a avut efectul unei bombe politice şi darul de a o scoate din minţi pe şefa statului care a denunţat metodele judecătorului. Unii analişti, chiar dacă se arată scandalizaţi de schimbul de replici în Rousseff şi predecesorul şi mentorul ei, critică şi ei metodele lui Moro estimând că acestea se aseamănă cu cele ale unui stat poliţienesc.
Premium
