Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Timiş a organizat, marţi, o dezbatere profesională online dedicată fenomenului burnout în sistemul medical, reunind manageri de spitale, directori medicali, psihologi, medici şi reprezentanţi ai instituţiilor partenere.
Dezbaterea a evidenţiat că principalele cauze identificate la nivel judeţean includ suprasolicitarea personalului, lipsa resurselor umane, procedurile administrative oneroase, comunicarea deficitară între structuri şi absenţa programelor instituţionalizate de suport psihologic.
Iniţiativa DSP Timiş, prima de acest tip la nivel judeţean, urmăreşte identificarea cauzelor burnout-ului şi implementarea unor măsuri concrete pentru protejarea sănătăţii ocupaţionale a personalului medical, arată, miercuri, o informare de presă a DSP Timiş.
Cazurile recente sunt şocante: la Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău, unde directorul medical Ştefania Szabo, în vârstă de 37 de ani, a fost găsită decedată în camera de gardă după ce cumulase numeroase gărzi şi perioade lungi de lucru, generând un semnal de alarmă asupra fenomenului de epuizare profesională.
La Spitalul "Sfântul Spiridon" din Iaşi, două decese în rândul medicilor rezidenţi şi unul al unui brancardier au fost analizate în contextul programelor excesive de lucru şi al lipsei pauzelor adecvate, potrivit DSP Timiş.
"Burnout-ul nu este un semn de slăbiciune, ci un semnal de alarmă al unui sistem suprasolicitat. Dacă vrem să avem grijă de pacienţi, trebuie să începem prin a avea grijă de cei care îi îngrijesc", a declarat psihologul Voicu Teodor, preşedintele Colegiului Psihologilor din România - Filiala Timiş.
În context, Stelian Pantea, preşedintele Colegiului Medicilor din România - Filiala Timiş, a subliniat că, "în spatele fiecărui act medical, stă un om care lucrează sub presiune. Este momentul ca burnout-ul să fie recunoscut ca risc real în practica medicală şi tratat cu aceeaşi seriozitate ca orice altă problemă de sănătate".
Psihologii implicaţi au atras atenţia că "vedem tot mai des cadre medicale care ajung la epuizare după ani de suprasolicitare continuă. E nevoie de evaluări psihologice periodice, de spaţii reale de dialog şi de politici instituţionale care să protejeze sănătatea emoţională a personalului medical".
În continuare, DSP Timiş anunţă organizarea unei întâlniri de follow-up, la care vor fi invitaţi, pe lângă managerii sanitari, cadrele medicale şi psihologii, şi reprezentanţi juridici, specialişti în resurse umane, securitate şi sănătate în muncă, cu scopul de a defini clar proceduri operaţionale, responsabilităţi instituţionale, cadre de raportare şi mecanisme legale de protecţie pentru personalul medical.
Printre direcţiile concrete de acţiune convenite se numără: elaborarea unui Ghid judeţean de prevenire a burnout-ului; constituirea unui Grup de Lucru DSP - Colegiul Medicilor - Colegiul Psihologilor; recomandarea de evaluări psihologice periodice în toate unităţile sanitare; elaborarea anuală a unui Raport judeţean privind sănătatea ocupaţională; iniţierea unui centru pilot pentru prevenirea burnout-ului în judeţul Timiş.
"DSP Timiş îşi asumă rolul de coordonare şi sprijin pentru toate unităţile sanitare, astfel încât profesioniştii din sănătate să beneficieze de un mediu de lucru sigur, echilibrat şi sustenabil", a declarat directorul executiv al instituţiei, Florin Ardelean.
Prin această iniţiativă, DSP Timiş demonstrează leadership, transparenţă şi responsabilitate publică, asumându-şi rolul de coordonator al unui demers care vizează atât siguranţa personalului medical, cât şi calitatea actului medical oferit pacienţilor.
Comentează