Premium
Europa a omagiat luni, la Madrid, memoria tuturor victimelor terorismului pe continent, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la atentatele cu bombă din 2004 din gara Atocha, în care au murit 192 de persoane, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Însă numeroasele omagii aduse victimelor acestor atentate islamiste din ziua de 11 martie 2004, cele mai sângeroase petrecute pe teritoriul UE, au pus în evidenţă mai ales cât de divizată politic rămâne Spania în privinţa acestui subiect.
Instituţiile UE au decis încă din martie 2004 să facă din 11 martie 'Ziua europeană de comemorare a victimelor terorismului', marcată în fiecare an într-o altă ţară.
În acest an, ceremonia oficială, organizată de Comisia Europeană şi prezidată de regele Felipe al VI-lea, s-a desfăşurat în Galeria Colecţii Regale, un muzeu situat în apropierea Palatului Regal din Madrid, în prezenţa câtorva sute de personalităţi, printre care premierul spaniol Pedro Sanchez şi vicepreşedintele CE Margaritis Schinas.
'Istoria terorismului în Europa este istoria unei suferinţe împărtăşite, dar şi a solidarităţii între toţi europenii', a afirmat suveranul spaniol.
Ana Cristina Lopez Royo, văduva uneia din cele 192 de victime de 17 naţionalităţi din martie 2004, a vorbit despre o zi 'care ne-a fracturat vieţile în mod ireparabil'.
Numeroase alte omagii au avut loc încă de dimineaţă în capitala spaniolă, unele spontane, precum depunerea, de către rude sau alţi locuitori, de buchete de flori, lumânări sau portrete ale victimelor de acum 20 de ani, la locurile exploziilor.
Altele, dimpotrivă, au ilustrat mai ales faptul că rănile politice născute din aceste atentate rămân încă deschise.
În acea zi de joi, 11 martie 2004, puţin după ora 07.30, oră de vârf, zece bombe au explodat în interval de câteva minute la bordul a patru trenuri suburbane în gara Atocha, din centrul Madridului, sau în apropiere.
Imediat, guvernul de dreapta al prim-ministrului Jose Maria Aznar a învinovăţit gruparea separatistă bască ETA şi nu a dat înapoi, în pofida acumulării de indicii contrare.
Rapid, organizaţia jihadistă Al-Qaida a revendicat atentatele, prezentându-le ca represalii pentru participarea Spaniei la războiul din Irak alături de Statele Unite.
Pe 12 martie au avut loc manifestaţii uriaşe, în care guvernul a fost atacat cu virulenţă, iar Aznar numit 'mincinos'.
Două zile mai târziu, pe 14 martie, au avut loc alegeri legislative, pierdute de partidul său în favoarea socialiştilor.
În lunile următoare, lui Aznar i s-a reproşat că a vrut să ascundă responsabilitatea Al-Qaida de teamă că spaniolii îl vor face să plătească la urne pentru decizia luată în 2003 de a implica Spania în invadarea Irakului alături de SUA, în pofida opoziţiei opiniei publice spaniole.
După 20 de ani, dezbaterea încă nu s-a stins. În zilele care au precedat comemorarea, numeroase personalităţi au pus din nou la îndoială atitudinea de atunci a lui Aznar.
Luni, fundaţia FAES prezidată de Aznar a publicat un lung 'drept la replică', în care apără modul în care fostul premier a gestionat atunci criza, neagă faptul că acesta ar fi ascuns informaţii care implicau Al-Qaida, şi în acelaşi timp atacă violent stânga politică.
Acest text vitriolant a declanşat o reacţie pe măsură, un responsabil socialist, Alfonso Rodriguez Gomez de Celis, afirmând într-o conferinţă de presă că 'minciuna şi infamia' rămân marca distinctivă a dreptei.
