Unul dintre subiectele des dicutate în aceste zile a fost legat de migraţie, primirea de imigranţi şi refugiaţi. Ieri, mai mulţi lideri politici s-au pronunţat pe acest subiect. Klaus Iohannis a afirmat că România poate în prezent să primească maxim 1.785 de refugiaşi, iar premierul Victor Ponta a precizat că decizia asupra cotei de refugiţi va fi luată după discuţiile din CSAT.
Comentând acest subiect, site-ul EUObserver scrie că România şi Ciprul cer Uniunii Europene concesii în schimbul primirii unui număr de azilanţii, interpretând o declaraţie a premierului român Victor Ponta în sensul că Bucureştiul nu va primi azilanţi dacă României nu i se permite să adere la zona Schengen.
"Solidaritate înseamnă atât drepturi, cât şi obligaţii, aşa că, dacă vor să avem aceleaşi obligaţii, trebuie să ne dea aceleaşi drepturi", a declarat Ponta.
România şi Bulgaria speră să adere la zona de liberă circulaţie încă din 2011, după ce au aderat la Uniunea Europeană (UE) în 2007. Însă corupţia şi statul de drept au blocat procesul. Germania s-a opus aderării, în pofida susţinerii aderării României la Schengen atât de către Comisia Europeană (CE), cât şi de către Parlamentul European (PE), mai scrie EUObsever, potrivit Mediafax.
De altfel, toate statele membre ale UE, cu excepţia Marii Britanii, Irlandei, Ciprului, Bulgariei, României şi Croaţiei, fac parte din Schengen. Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein, care nu sunt membre UE, fac, de asemenea, parte din Schengen.
Ultimul plan de distribuire a migranţilor, care urmează să fie prezentat săptămâna aceasta, cere României să acccepte 4.600 de azilanţi, însă România afirmă că numărul este prea mare şi că va accepta doar 1.785 de persoane.
Ciprul, la rândul său, afirmă că preferă să primească doar refugiaţi creştini.
"Am dori că fie creştini ortodocşi... Nu că am fi inumani ori că nu am ajuta, dacă ni se cere, dar, sincer, da, asta e ceea ce am prefera", a declarat luni ministrul cipriot de Interne Socrates Hasikos pentru postul naţional de radio.
Ciprul urmează să accepte 274 de azilanţi, potrivit ultimului plan al Comisiei, dar este dispus să primească până la 300.
Hasikos a făcut aceste declaraţii după ce Slovacia a prezentat o poziţie similară. Un purtător de cuvânt al Ministerului slovac de Interne declara în august că lipsa moscheilor în această ţară înseamnă că doar creştinii ar fi fericiţi să trăiască în ea.
Lideri cehi şi polonezi au făcut declaraţii similare.
De asemenea, o organizaţie britanică de caritate a fost de acord să găzduiască numai familii creştine din Siria în misiuni de salvare non-UE.
Comentează