`EURO 2020 ar trebui să ne înveţe cum să ne comportăm şi să organizăm alte competiţii importante`, spune fostul șef al FRF

Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, Mircea Sandu, iniţiatorul depunerii candidaturii pentru co-organizarea EURO 2020 de către România, a declarat într-un interviu pentru AGERPRES că această competiţie ar trebui "să ne înveţe cum să ne comportăm şi să organizăm" evenimente sportive de prestigiu în viitor.

Citește și: DNA Vigilența lui Dragnea TESTATĂ de un intermediar în afacerea penală `vizită la Trump`...

Fost membru în Comitetul Executiv al UEFA, Sandu a dat exemplul Ungariei, care are anumite avantaje şi s-a dezvoltat din punct de vedere fotbalistic după alegerea lui Sandor Csanyi în conducerea forului european, aducând în atenţie refuzul actualei conduceri a FRF de a-l susţine în această funcţie.

Mircea Sandu a vorbit şi despre şansele pe care le are naţionala României de a mai participa la un turneu final în viitorul apropiat şi despre parcursul european al echipelor de club.

AGERPRES: Au trecut 10 ani de la iniţiativa dumneavoastră privind candidatura României pentru organizarea unor meciuri la EURO 2020. Care este istoria acestei candidaturi?
Mircea Sandu: Istoria spune cam aşa, după 1990 am vizitat mai multe centre de pregătire ale marilor federaţii, din Germania, din Franţa, din Italia şi, beneficiind şi de anumite programe ale UEFA, primele gânduri au fost de a construi, de aduce fotbalul românesc în nişte condiţii cât de cât favorabile pentru a desfăşura meciuri în condiţii bune. Să nu uităm că stăteam în cantonament la Săftica, în condiţii foarte proaste şi aşa mai departe. Odată cu aceste gânduri şi cu proiectele de la UEFA şi FIFA, şi având deja proiectele pe hârtie, pasul următor a fost să ne gândim la organizarea de competiţii europene. Şi am început în 1998 cu Campionatul European de tineret, am continuat cu cel de juniori şi aşa mai departe, culminând în 2012 cu finala Europa League. Asta pentru că am reuşit împreună cu municipalitatea şi cu Guvernul să găsim resursele pentru construcţia noului stadion naţional. Să nu uităm că demolarea a început în 2007, pe timpul primarului Videanu, am colaborat foarte bine cu Institutul de Arhitectură Ion Mincu, ne aducem aminte că în 2011 l-am inaugurat şi odată cu această inaugurare, şi ţinând cont de proiectele care urmau la UEFA, având în vedere că eram membru în Comitetul Executiv şi aveam informaţia imediată, am făcut primul pas către preşedintele de atunci şi secretarul general, Platini şi Infantino, prin care Federaţia Română de Fotbal şi Guvernul României şi cu Primăria Capitalei şi Aeroportul Otopeni pun la dispoziţie toate condiţiile pentru a candida în 2020 la organizarea Campionatului European. Asta în condiţiile în care erau 12 oraşe coorganizatoare.

AGERPRES: Dar informaţia a apărut un pic mai târziu...
Mircea Sandu: Deci în 2011 am făcut această scrisoare, nu a avut nimeni cunoştinţă despre acest aspect, pentru că aşa am stabilit cu preşedintele şi secretarul general al UEFA să nu facem foarte multă vâlvă. Am primit un răspuns de la ambele persoane care ne-au comunicat că sunt încântate şi că Federaţia Română de Fotbal îşi poate depune această candidatură cu susţinerea instituţiilor statului român. Au urmat paşii imediaţi, am informat Comitetul Executiv, am luat aprobare printr-o hotărâre a Adunării Generale să devenim candidaţi, am informat guvernul, condus la acea dată de Victor Ponta, care l-a împuternicit pe Gabriel Oprea din partea Guvernului. Îmi aduc aminte că i-a spus ‘măi Gabi, tu eşti mai milităros aşa şi pe tine te ascultă lumea imediat'. Aşa am început împreună cu guvernul, cu Ministerul Sportului, cu reprezentanţii aeroportului, cu primăria, să ne ocupăm de ceea ce urma pentru EURO 2020, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trafic, cale ferată pe ruta Gara de Nord-Otopeni şi multe alte proiecte pe care Guvernul României le-a considerat de interes naţional şi a decis să emită o Hotărâre de Guvern în acest sens. Apoi lucrurile au început să se mişte. Trebuie să remarc aici eforturile pe care le-a depus Dumitru Mihalache, colegul meu de la federaţie, Paul Zaharia, a fost implicat şi Ionuţ Lupescu... Deci cum acesta a fost istoricul acestei organizări pe care România a obţinut-o în 2014. Sigur că, fiind în Comitetul Executiv al UEFA şi având relaţie foarte bune cu toţi ceilalţi membri, nu au fost probleme în ceea ce priveşte votarea Bucureştiului ca una dintre gazdele Campionatului European.

AGERPRES: Aţi fost totuşi destul de încrezător, la acea dată România nu avea infrastructură, nu avea stadioane...
Mircea Sandu: Eu în 1998 am fost într- inspecţie în Portugalia, cu o echipă de la UEFA, şi în 2004 era Campionatul European şi primarii de acolo ne-au dus pe un câmp şi ne-au spus că aici va fi stadionul, aici va fi parcarea şi apoi un specialist în IT ne-a prezentat pe un ecran proiectul. Nu era mare lucru, dar după cinci ani lucrurile erau toate puse la punct şi am zis ‘iată cum se poate face o infrastructură, şi rutieră, şi de căi ferate' numai cu competiţii sportive de înalt nivel. Eu sunt convins că sunt destui cetăţeni care ar spune ‘sunt dispus să dau 100 de lei ca să facem autostrada Bucureşti-Timişoara', spre exemplu. Deci asta a fost în capul meu, nu stadioanele. Pentru că un stadion costă 30 de milioane, 50 de milioane, sunt ieftine, dar o autostradă costă miliarde. Acesta a fost principalul scop, ca România să îşi dezvolte infrastructura. Văd că acum prin planul de redresare şi rezilienţă chiar se fac acestei investiţii după atâta şi atâta timp. Eu atunci m-am gândit că lucrurile acestea rămân şi fiecare român le poate folosi.

AGERPRES: Aţi avut încredere şi în clasa politică...
Mircea Sandu: Acum guvernul este al României, că îl conduce astăzi un partid, mâine altul, sau o coaliţie, asta este altceva. Dar asta trebuie să facă, să facă investiţii în interesul populaţiei, al cetăţeanului, pentru că uitaţi-vă câte cazuri decese sunt pe şoselele României, te îngrozeşti. Cum ne protejează statul român pe noi? Şi atunci politicienii de mult trebuiau să se gândească la asta, să găsim soluţia, din păcate nu prea s-a întâmplat asta. Deci în capul meu asta a fost ‘statul român va trebui să înţeleagă că trebuie să facă investiţii în infrastructură cu ocazia unor astfel de evenimente' şi, în sfârşit, ceva, ceva s-a făcut.

AGERPRES: Asta voiam să vă întreb, cum vedeţi această candidatură după 10 ani, s-a descurcat onorabil România?
Mircea Sandu: Din punctul de vedere al infrastructurii generale, nu. Nu avem o soluţie de la Otopeni la Bucureşti. Mă gândesc că ar fi trebuit să găsească o soluţie, să scoată din Otopeni o autostradă pentru autocare şi aşa mai departe. Iar, la Bucureşti joacă Macedonia de Nord, Austria, Ucraina, marea majoritate poate vin cu maşini, mă gândesc că autostrada Timişoara - Bucureşti ar fi fost binevenită. Austriecii şi chiar şi macedonenii, prin Serbia, ar fi ajuns mai uşor la Bucureşti. În sfârşit, când nu vom mai fi noi, peste vreo 20 de ani, probabil că copiii şi nepoţii noştri vor circula în condiţii mai bune de siguranţă. În schimb, vor rămâne stadioanele Steaua, Valentin Stănescu (Giuleşti) şi Arcul de Triumf. Şi ca să terminăm cu toată tevatura, stadionul de rugby s-a modernizat şi a devenit un stadion multifuncţional datorită propunerii făcute de Dumitru Mihalache, de nimeni altcineva. Nu s-a putut în Regie, nu s-a putut în Dr. Staicovici şi atunci s-a venit cu ideea pentru acest stadion, mai ales că era într-o poziţie excepţională, în centru, cu hoteluri aproape şi aşa mai departe. Precizez asta pentru a nu mai beneficia alţii de binefacerile pentru rugbyul românesc, pentru că nu merită. El este singurul care a susţinut această propunere.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Cum vedeţi organizarea acestui Campionat European?
Mircea Sandu: Va fi un Campionat European în condiţii de pandemie, chiar dacă există aceste relaxări ale condiţiilor grele de până acum. Dacă va fi ridicat gradul de ocupare a stadionului la 50% din capacitate va fi foarte bine, 25.000 de oameni, dar nu cred că vor veni foarte mulţi din afară, poate mai mulţi vor veni din Macedonia de Nord, dar austrieci şi ucraineni nu cred că vor fi atât de mulţi.

AGERPRES: Ce înseamnă pentru România organizarea în premieră a unor meciuri la un Campionat European, o competiţie majoră?
Mircea Sandu: Ar trebui să însemne să învăţăm să organizăm şi la nivel naţional competiţiile cam la acelaşi nivel. Vorbim aici despre voluntariat, care este extrem de important, vorbim despre logistică, la fel de importantă, vorbim de timpi pe care trebuie să îi parcurgă o echipă de la hotel la baza de antrenament şi aşa mai departe. Asta ar trebui să rămână după acest Campionat European în accepţiunea sportului românesc, astfel încât mai departe să ştim cum să ne comportăm la alte competiţii importante. România, cu construcţia a două, trei săli, una mare în Bucureşti, apoi Ploieşti sau un alt oraş în apropierea Bucureştiului, poate da posibilitatea organizării unui campionatul european de handbal, de baschet, fără probleme. Deci cu asta ar trebui să rămânem, cu ştiinţa organizării unor competiţii majore. Acum să sperăm că vor fi condiţiile îndeplinite şi că ne mai caracterizează ospitalitatea, pentru că în aceste vremuri şi acest capitol are alte căi în România, având în vedere modul în care este condusă politic ţara.

AGERPRES: Cunoaşteţi foarte bine ce înseamnă participarea unei naţionale la o competiţie majoră, credeţi că ratarea acestei calificări este mai dureroasă având în vedere că suntem gazdă?
Mircea Sandu: Ratarea acestui obiectiv este una dintre marile suferinţe, nerealizări ale fotbalului românesc. Să organizezi un European şi să nu fii prezent, în condiţiile în care trebuia doar să împingi uşa un pic, pentru că uşile erau deschise, este dureros. Sigur că este o mare pierdere. Uitaţi-vă la echipa de tineret, după Rădoi a venit şi Mutu cu aceasta euforie, bucurie a unor jucători cu perspective, care au ţinut piept unor echipe puternice, solide fizic. În condiţiile actuale pierzi din imagine, pierzi bani foarte mulţi, pierzi încrederea jucătorului, a suporterului, sunt pierderi, nu e nimic pozitiv. În condiţiile în care Bucureştiul este unul dintre oraşele gazdă ale Campionatului European pierzi o şansă unică. Vedeţi cum s-a dezvoltat Ungaria... E greu să obţii organizarea de una singură, poate în trei puteai să depui, cu Croaţia, Ungaria sau Serbia, pentru organizarea unor competiţii majore pe viitor. Ce să spun, sunt pierderi pe toate planurile.

AGERPRES: În plus cred că există şi un anume dezinteres al românilor faţă de această competiţie având în vedere că naţionala noastră nu participă...
Mircea Sandu: Absolut, păi suporterul ce îşi dorea? Să se bucure, să îşi susţină echipa la ea acasă, aveai o şansă în plus să urci în fazele următoarea jucând acasă. Ungaria va juca acasă şi veţi vedea Ungaria că va avea rezultate bune. E altceva să joci pe propriul teren cu euforia suporterilor aproape.

AGERPRES: De unde credeţi că provine acest salt al Ungariei în fotbal?
Mircea Sandu: Aş vrea să fac prima oară o remarcă, faptul că România a pierdut locul de Comitet Executiv al UEFA a însemnat o pierdere foarte importantă. Sandor Csanyi, care este preşedintele federaţiei maghiare, este membru în Comitetul Executiv de patru ani, s-au dezvoltat foarte mult. Este şi prieten cu prim-ministrul Viktor Orban, şi-au dezvoltat infrastructura sportivă foarte mult, au construit stadioane. Deci faptul că e acolo de patru ani a deschis foarte multe orizonturi pentru fotbalul maghiar. Faptul că eu am fost opt ani acolo, pentru România au fost nişte avantaje ca să zic aşa, investiţii, Campionat European de juniori, finală Europa League, Campionatul European... Dacă eşti acolo eşti la prima mână, ca să zic aşa, poţi să convingi mai uşor oamenii că poţi să faci lucruri bune. Din păcate, România, prin forul fotbalistic naţional, nu am mai fost propus şi locul s-a eliberat. Asta este, în loc să ne susţinem, ne dăm în cap, cam asta este concluzia.

AGERPRES: Ungaria este interesată şi de investiţii inclusiv în fotbalul din România...
Mircea Sandu: Da, este o chestiune interesantă pe care o face guvernul maghiar şi pe care nu o face statul român, aceea de a susţine în plan sportiv minorităţile sau zonele unde au minorităţii. Eu nu am auzit ca România să construiască măcar o şcoală în Serbia, în Banatul Sârbesc sau în Ucraina. Prin Moldova ce mai trimitem câte un vaccin, în rest ne batem cu pumnul în piept.

AGERPRES: Ce favorite aveţi la acest Campionat European, pe cine vedeţi câştigătoare?
Mircea Sandu: Păi cine să fie? Tot marile puteri. A fost o surpriză când s-a calificat Croaţia în finala Cupei Mondiale, dar nu cred că se va mai întâmpla un astfel de pas. Poate Danemarca sau Croaţia, cine ştie, există posibilitatea să urce o treaptă, dar eu cred că lucrurile se vor rezolva tot între marile puteri. Belgia este o echipă cu jucătorii excepţionali, au o echipă puternică, bună. Depinde de constanţă, depinde de moment, dar eu cred că favoriţii rămân în continuare cei mari, tot Spania, tot Germania, tot Franţa, Italia sau Anglia. O să o vedem duminică împotriva României.

AGERPRES: Când credeţi că mai ajunge România la un turneu final, având în vedere situaţia în care este fotbalul românesc acum?
Mircea Sandu: Păi în primul rând trebuie să ai şanse la tragerea la sorţi, deşi am avut şanse, nu am avut parte adversari foarte puternici. Avem acum Germania, dar în rest, dacă te uiţi, nu au fost echipe puternice. Deci contează şansele şi să urci în grupele valorice. Apoi sunt aceste reguli impuse, nu ştiu ce să zic despre regula U21, aceste artificii în campionatul intern merg, dar când este vorba să joci în competiţiile din afara deja se creează mari probleme şi există o disfuncţionalitate. ‘Joc în campionat, dar nu joc în cupele europene'. Eu cred că este o problemă care cauzează jucătorilor maturi probleme, pot spune ‘îmi iau mie locul pentru că este o regulă'. Un jucător valoros nu trebuie să îl forţezi, dacă are valoare cine este nebun să nu îl bage? Eu am jucat la 17 ani şi 10 luni în prima ligă, şi alţii precum Dobrin, Hagi şi aşa mai departe. Mă uit la echipele din afară care au 7-8 jucători de culoare, cu alta fibră, altă motricitate şi provin din familii care s-au stabilit cu mult timp în urmă în ţările respective şi va fi greu să te lupţi. Pe noi ne-a bătut Armenia, Macedonia trebuia să ne dea vreo cinci goluri, am reuşit să câştigăm cu chiu, cu vai. Uitaţi vă la echipele mari, precum Spania, au atâtea ocazii într-un meci că spui sărut-mâna dacă te bat la două, trei goluri diferenţă. De ce? Pentru că este o mare diferenţă, să fim realişti. Deci nu ştiu când ne vom mai califica, dar oricum va fi greu, poate că odată cu creşterea numărului de echipe. Nu vedeţi, cum este şi cu Conference League, s-a mai dat o competiţie şi pentru săraci, să mai jucaţi şi voi prin Europa, cam asta e.

AGERPRES: Credeţi că asta va fi competiţia noastră, Conference League?
Mircea Sandu: Bineînţeles, ne-au dat o competiţie pe la nas ca să nu facem scandal, dar mă rog, cine să facă la noi scandal, nu face nimeni.

România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatului European din 2020 pe Arena Naţională din Capitală. Bucureştiul va găzdui trei partide în cadrul Grupei C şi una în faza optimilor de finală. Astfel, pe Arena Naţională sunt programate meciurile Austria - Macedonia de Nord (13 iunie, ora 19:00), Ucraina - Macedonia de Nord (17 iunie, ora 16:00), Ucraina - Austria (21 iunie, ora 19:00), toate în Grupa C, precum şi partida din optimi care va opune câştigătoarea Grupei F şi formaţia clasată pe locul al treilea într-una din grupele A, B sau C (28 iunie, ora 22:00).

Programată iniţial în 2020, competiţia a fost amânată pentru 2021 ca urmare a pandemiei de coronavirus. EURO 2020, ediţie aniversară, care celebrează 60 de ani de la primul Campionat European, se va desfăşura în perioada 11 iunie - 11 iulie 2021. Cele 11 oraşe sunt: Bucureşti (România), Baku (Azerbaidjan), Copenhaga (Danemarca), Londra (Anglia), Munchen (Germania), Budapesta (Ungaria), Roma (Italia), Amsterdam (Olanda), Sankt Petersburg (Rusia), Glasgow (Scoţia), Sevilla (Spania).