Europa își lovește singură sancțiunile: Dronele Rusiei, care lovesc Ucraina, sunt alimentate cu tehnologie europeană (Investigație)

Autor: Nicoleta Nicolau

Publicat: 18-02-2026 18:10

Actualizat: 18-02-2026 18:21

Article thumbnail

Sursă foto: James O’Brien/OCCRP

Un proiect jurnalistic internațional arată cum, în ciuda regimului de sancțiuni, componente fabricate în Uniunea Europeană ajung constant în armele folosite de Rusia împotriva infrastructurii civile ucrainene.

Iarna fără lumină: viața din Kiev sub atacul dronelor

În estul Kievului, nopțile nu mai sunt doar reci. Sunt întunecate complet.

Tetiana Kavinova trăiește într-un apartament fără electricitate stabilă și fără căldură de la începutul lunii ianuarie, după ce centralele energetice ale orașului au devenit ținte repetate ale atacurilor aeriene.

„Aș vrea să fie seară ca să pot adormi și să uit”, spune femeia. „Stai sub două-trei pături și nu te mai ridici din pat”.

Potrivit datelor ONU, peste un milion de ucraineni au rămas săptămâni întregi fără curent, apă sau încălzire. Strategia Moscovei este simplă: folosirea frigului ca armă.

Dar investigația arată că aceste atacuri nu sunt posibile doar cu resurse rusești.

Anatomia dronei Geran-2: arma ieftină care produce dezastru în Ucraina

Potrivit investigației Organized Crime and Corruption Reporting Project - OCCRP, Drona kamikaze Geran-2 – derivată din modelul iranian Shahed – a devenit principalul instrument al bombardamentelor nocturne.

Este relativ ieftină, între 20.000 și 50.000 de dolari bucata, poate lovi la 2.500 km și este lansată în roiuri pentru a satura apărarea antiaeriană.

„Shahed este singura dronă care poate lovi la adâncime strategică de până la 2.500 km”, afirmă expertul militar Ivan Kirichevsky.

Doar în 2025, Ucraina a fost atacată de aproximativ 34.000 de astfel de aparate.

Iar când epava lor a fost analizată, a apărut o surpriză majoră.

Descoperirea: sute de piese occidentale în interiorul dronelor

Serviciile de informații militare ucrainene au demontat dronele doborâte și au identificat sute de componente electronice.

Doar câteva zeci erau rusești.

Restul proveneau din SUA, China și, în mod masiv, din Europa.

Microcipuri, receptoare GNSS, antene, tranzistori, diode și pompe de combustibil – peste 100 de piese fabricate de aproximativ 20 de companii europene din opt țări.

Investigația a identificat producători din Germania, Olanda, Elveția, Marea Britanie, Irlanda, Austria, Spania și Polonia.

Un oficial ucrainean spune direct: „Fără tehnologia occidentală, Rusia nu ar putea produce Geran-2”.

Cum ajung piesele în Rusia, deși sunt interzise

Uniunea Europeană a interzis exportul de produse „dual-use” către Rusia încă din 2022.

Totuși, date comerciale arată 672 de transporturi de componente sancționate trimise către Rusia între 2024 și 2025.

Nu direct din UE.

Ci prin intermediari.

Majoritatea pleacă din China sau Hong Kong, de la 178 de firme-intermediar.

Schema funcționează astfel: producător european → distribuitor global → trader asiatic → importator rus.

O companie a explicat posibilitățile: „Componentele pot proveni din stocuri vechi, revândute, scoase din produse sau introduse ilegal”.

Un producător de cipuri admite: „Lanțurile globale sunt complexe și produsele pot ajunge unde nu ar trebui, fără știrea noastră”.

Receptorul GPS elvețian: exemplul perfect al ocolirii sancțiunilor

Un caz urmărit pas cu pas: receptorul GNSS fabricat de o firmă elvețiană.

Compania a oprit oficial toate vânzările către Rusia imediat după invazie.

Cu toate acestea, componentele au fost găsite în drone doborâte la Kiev.

Ruta reconstruită de jurnaliștii OCCRP: Elveția → trader chinez → importator rus → dronă kamikaze.

„Un joc de-a șoarecele și pisica”

Specialiștii în sancțiuni spun că problema este structurală.

„Este un joc de-a șoarecele și pisica”, explică un expert juridic. „Închizi o firmă, apar zece noi companii intermediare”.

Clauza contractuală „nu reexportați în Rusia” are impact limitat, deoarece distribuitorii pot fi companii-fantomă.

Între timp, dronele continuă să lovească orașe.

Consecințele: victime civile și infrastructură distrusă

În februarie, o dronă a lovit o clădire rezidențială din Harkov, ucigând un bărbat și cei trei copii ai săi.

Roiurile de drone au rol tactic: distrag apărarea pentru a permite rachetelor să treacă.

Doar în 2025, ONU a documentat 682 victime civile provocate de arme cu rază lungă.

Europa devine parte involuntară a războiului tehnologic

Investigația nu acuză producătorii europeni că au încălcat legea.

Dar arată altceva: sancțiunile nu pot controla economia globală.

Lanțurile comerciale, brokerii și stocurile vechi permit Rusiei să continue producția.

Un oficial ucrainean rezumă: „A spune că sunt piese mici și ieftine nu mai este un răspuns acceptabil”.

În timp ce politica discută, războiul continuă

La Bruxelles se negociază noi sancțiuni.

Pe teren, dronele zboară în fiecare noapte.

Tetiana Kavinova rămâne fără căldură din nou: „După ce repară, vine un nou atac”, spune ea. „La începutul războiului era mai ușor moral decât acum”.

Investigația scoate la iveală paradoxul războiului modern: un conflict purtat cu tehnologie globală, în care granițele comerciale sunt mult mai greu de apărat decât cele militare.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri