Premium
Europarlamentarul Victor Negrescu sustine ca Planul Juncker al Comisiei Europene dezavantajeaza tari ca Romania si alte state devenite membre UE recent. El prezinta o lista a minusurilor pe care le are Planul Junker si a riscurilor pe care acestea le reprezinta pentru Romania.
"La sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a înaintat propunerea denumită generic „Planul Juncker” – o inițiativă care sună atractiv în teorie, dar care, la o analiză mai atentă din perspectiva statelor membre recent aderate la UE, prezintă numeroase riscuri și minusuri.
Pe scurt, Planul Juncker presupune înființarea unui nou Fond European pentru Investiţii Strategice (FEIS), în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). Acest fond se va baza pe o garanţie de 16 miliarde de euro din bugetul UE, precum și pe 5 miliarde de euro din partea BEI. Potrivit Comisiei Europene, FEIS urmăreşte furnizarea de garanţii financiare din bugetul statelor membre şi al Uniunii Europene, în speranţa că acestea se vor dovedi suficient de motivante pentru a genera investiţii private, în proporţie de 15 euro atraşi din mediul privat pentru fiecare euro garantat de bugetele naţionale şi de cel european (raport de 1 la 15).
Ceea ce doresc să subliniez aici nu sunt planurile Comisiei, ci exact ceea ce am explicat cu fermitate în ultimele luni, atât în Parlamentul European și în presa europeană, cât și direct Vicepreședintelui Comisiei Europene Jyrki Katainen, în cadrul unei întâlniri a Comisiei pentru bugete ținută la Bruxelles. Este vorba despre riscurile pe care le presupune Planul Juncker în forma actuală, în special pentru România și alte țări recent aderate la UE. Pentru o înțelegere rapidă a problemei, le voi enumera succint în cele ce urmează:
● o mare parte dintre proiectele finanţabile prin FEIS sunt destinate marilor corporaţii şi nu IMM-urilor, cele care reprezintă cel mai dinamic sector al economiei României;
● lipsesc prevederile referitoare la o distribuție echilibrată a fondurilor;
● numărul de voturi din Comitetul Director (structura care aprobă finanţarea proiectelor) este direct proporțională cu contribuția fiecărui stat, favorizând astfel indirect marile state europene;
● în formula actuală se ignoră destul de mult transparenţa decizională în ceea ce privește selectarea proiectelor;
● lipsesc reguli clare cu privire la modul în care vor fi desemnați membrii Comitetului de Investiții;
● FEIS va fi finanțat prin reducerea fondurilor alocate altor programe europene extrem de importante, precum Orizont 2020, dedicat cercetării şi inovării, sau programului european ce sprijină dezvoltarea infrastructurii de transport. De asemenea, bugetul european pe anul 2016 nu mai prevede sume alocate „Garanției Europene pentru Tineret” – un proiect de combatere a șomajului inițiat de stânga europeană prin PES, care nu poate fi abandonat tocmai acum, când începe să-și facă simțite efectele;
● aștepările Comisiei privind factorul de multiplicare al investițiilor de 1 la 15 sunt nerealiste, în condiţiile în care, în general, un efect multiplicator considerat adecvat pentru investiţiile europene este de 1 la 3;
● nu în ultimul rând, este nedrept ca tot cetăţenii europeni să îşi asume riscul suportării pierderilor din mediul privat, după ce deja milioane de europeni se confruntă cu probleme generate de proasta gestionare a resurselor financiare.
Cu alte cuvinte, cea mai mare problemă este că Planul Juncker în formula actuală se bazează pe o construcție injustă: deşi toate statele contribuie financiar la acest plan, şansele de finanţare a proiectelor sunt inegale, favorizând tocmai statele cele mai dezvoltate, care au o capacitate mai ridicată de cofinanţare. Dacă planul propus de Comisia Europeană urmărește cu adevărat impulsionarea creşterii economice și a investițiilor, acesta ar trebui să încerce reducerea decalajului de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene, nu accentuarea lor!
România nu are de câștigat de pe urma Planului Juncker așa cum este schițat în acest moment. Dimpotrivă, statele mai dezvoltate câștigă aproape tot, inclusiv datorită contribuției României. De aceea, am propus deja modificarea Regulamentului privind FEIS – care s-a aflat zilele acestea în discuţie în Parlamentul European – astfel încât statele participante să fie tratate cât mai echitabil. Voi lucra în continuare pentru ca toate aceste nereguli să fie corectate și mi-am propus introducerea mai multor amendamente la proiectul de regulament, astfel încât Planul Juncker să devină un instrument care să ajute inclusiv România.
Însă această bătălie pentru finanțarea corectă a proiectelor românești prin Planul Juncker nu trebuie dusă doar la Bruxelles. Este nevoie de o dezbatere mai amplă la nivel național pentru ca toți actorii politici să conștientizeze importanța unor reguli echitabile pentru finanțarea investițiilor în următorii ani. Observ că agenda media este blocată acum în dezbaterea numeroaselor arestări – și este foarte bine că Justiția funcționează! – însă sunt convins că putem găsi înțelepciunea de a discuta și viitorul investițiilor din România, chiar dacă nu este un subiect care să facă parte din sfera senzaționalului cotidian", transmite europarlamentarul PSD Victor Negrescu printr-un comunicat de presa.
