Premium
Europarlamentarii şi reprezentanţii celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene (UE) au ajuns marţi la un acord asupra întăririi Agenţiei europene de sprijin pentru azil, menită să ofere o asistenţă sporită statelor membre şi să permită o mare mare "convergenţă" între regimurile de azil ale ţărilor UE, informează AFP.
Reglementarea, care mai trebuie să fie adoptată oficial de Parlamentul European şi de Consiliul European, prevede transformarea actualului Birou European de Sprijin pentru Azil (EASO) într-o Agenţie a UE pentru Azil.
El facilitează desfăşurarea de experţi în ţările UE care cer sprijin, în special în caz de presiune a migraţiei, şi prevede o rezervă de 500 de experţi, printre care "translatori, gestionari de dosare sau specialişti în primire" de migranţi. Noua agenţia va face apel, în caz de necesitate, la aceşti experţi, detaşaţi de statele membre, informează Agerpres.ro.
"Agenţia va constitui o diferenţă tangibilă pentru procedurile de azil, permiţând ameliorarea protecţiei indivizilor şi remedierea lacunelor, pentru a întări convergenţa între regimurile de azil ale statelor membre", a estimat vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european, Margaritas Schinas, salutând acest acord drept "un prim element esenţial" al pactului asupra migraţiei şi azil prezentat de executivul european în septembrie, pentru reformarea sistemului actual.
"Avem nevoie ca deciziile în materie de azil să fie luate de o manieră rapidă şi echitabilă, ca ele să prezinte acelaşi nivel crescut de calitate peste tot în Europa", a comentat la rândul său comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson.
EASO dispunea pentru 2021 de un buget de 142 de milioane de euro şi avea circa 500 de angajaţi. Echipe ale EASO sunt prezente în Cipru, Grecia, Italia, Malta şi Spania.
Potrivit raportului anual al agenţiei publicat de asemenea marţi şi care confirmă o tendinţă a unui raport de etapă din februarie, cererile de azil au scăzut cu 32% în 2020 în raport cu 2019, din cauza restricţiilor de circulaţie legate de pandemie, pentru a se stabili la 485.000, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel din 2013.
"Ştim că există în continuare un număr record de persoane care au nevoie de o protecţie internaţională pe plan global, însă ele pur şi simplu nu au putut veni în Europa", a comentat directoarea EASO, Nina Gregori, prezentând raportul.
Două treimi dintre cererile de azil au fost depuse în trei ţări ale UE: Germania (122.000), Franţa (93.000) şi Spania (89.000).
De asemenea, 42% dintre solicitanţii de azil au primit o formă de protecţie socială care le-a conferit dreptul de a rămâne în UE.
Unele ţări din estul UE au înregistrat o creştere a numărului de cereri de azil, însă în Ungaria, ţară ostilă imigraţiei, acestea au scăzut cu trei sferturi.
Solicitanţii de azil vin în principal din Siria, Afganistan, Venezuela, Columbia, Irak, Pakistan, Turcia, Nigeria şi Somalia.
Reinstalările în UE ale refugiaţilor stabiliţi într-o ţară terţă au scăzut de asemenea cu mai mult de jumătate, iar restricţiile legate de pandemie au dus la scăderea numărului de reîntoarceri a migranţilor care au fost respinşi de la dreptul de azil către ţara lor de origine.
