Premium
Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic și profesor universitar, a analizat, în exclusivitate pentru STIRIPESURSE.RO, revoluția în plină desfășurare din Kazahstan. Goșu se arată mirat de atitudinea Armatei și a Serviciilor de Securitate la apelurile președintelui. De asemenea, mai arată profesorul, ce s-a întâmplat zilele acestea în Kazahstan seamănă mai mult cu primăvara arabă decât cu evenimentele din Belarus.
Redăm mai jos dialogul cu Armand Goșu:
1. Ce considerați Dvs. că îi mână în stradă pe oameni, atâta timp cât poporul din Kazahstan nu a mai avut recent asemenea revolte?
Complicată întrebarea. Sunt mai multe planuri de analiză. Ai lume săracă, o societate polarizată: 95% sunt oameni săraci și foarte săraci și foarte puțini sunt și bogați. E o țară bogată, cu resurse energetice incredibile. Puterea e concentrată în mâna câtorva oameni și care au, de exemplu, proprietăți: citeam că Nursultan Nazarbayev (n.r.: fostul presedinte al Kazahstanului) și-a cumpărat o super casă în centrul Londrei de 130 de milioane de lire sterline. Pentru marea majoritatea care crește în mizerie e cumplit.
Eu accept că pretextul a fost creșterea pețului la gaz. În localitatea în care au început protestele mare parte din mașini foloseau gaz. După au evoluat, iar ce vedem sunt îndepărtați foarte mult, având de-a face cu o veritabilă revoluție. În alt plan poate fi analizată ca un fel de etapă finală a transferului de putere. Pentru că sânt niște jocuri de putere!
Aici ai Tokayev (n. r.:Kassym-Jomart Tokayev, președintele Kazahstanului) care înlătură ultimii oameni ai lui Nursultan Nazarbayev. Tokayev era un diplomat, un personaj fără greutate politică. Unde s-a încercat un fel de schimbare pe modelul din 2008 Putin – Medvedev de astă dată Tokayev în fața unor tulburări sociale a fost nevoit să ia această măsură de înlăturare a lui. Nu știm, Nursultan Nazarbayev nu a ieșit. Sunt informații, zvonuri, că Nursultan Nazarbayev ar fi în Dubai. Nu știm!
Ce este interesant e cum a acționat partea militară! Suntem în Kazahstan, într-un stat semimilitarizat, unde serviciile secrete și armata contează foarte mult. Dar ele sunt controlate de factorul politic, iar ce s-a întâmplat în ultimele două zile a fost foarte interesant. Tokayev anunța intraducerea stării excepționale: nu se întâmpla nimic.
În Almata a fost atacat sediul Consiliului de Securitate. Asta e ca și cum ai ataca Palatul Cotroceni. Și nu s-a întâmplat nimic. Erau lucruri stranii. De asta spun că sunt mai multe etaje când facem analiza. Probabil Tokayev a fost atât de disperat că pierde controlul că a ieșit cu declaația că suntem atacați de forțe străine, teroriști, care vor să pună mâna pe putere și atunci ne adresăm Organizației Tratatului pentru Securitate Colectivă. Ori asta e pentru prima dată în spațiul post sovietic când faci apel la organizație pentru a reprima o răscoală internă. (...) Așa ceva nu a avut loc nici în Kârgâstan, deși au fost de două-trei ori schimburi de putere; nu a fost așa ceva în alte țări.
2. Considerați cumva că divese forțe / state externe sunt în spatele acestor mișcări?
Nu. Mai degabă o treabă internă. Se consumă ultimul episod dintr-un transfer de putere. E foate important. Toate statele din spațiul fost sovietic au problema transferului de putere. Din acest motiv și Rusia și vecinii Kazahstanului se uită cu lupa.
3. Ce ar însemna pentru Rusia o victorie a străzii? Atât simbolic, cât și practic.
Nu, nu se schimbă, nu, nu, nu... Sub nicio formă! Cu strada nu! Cu strada are Putin o problemă personală: nu schimbărilor generate de mișcări de stradă. În același timp, Kazahstanul e un stat foarte mare, solid, nu e Kârgâstanul... Are aparat de represiune, are armată, e un stat puternic. Nu vă luați după aparențe! Nu aș merge pe varianta că Kazahstanul e un stat în genunchi, unde nu există instituții. E un stat serios și solid.
4. Nu știau oare agențiile de informații din ambele țări (n.r.: Kazahstan și Rusia) că ceva ar putea să se întâmple?
Securitatea lui Ceaușescu nu știa!? Aceste servicii de informații își trăiesc propria lor viață, au propria lor dinamică, au o digestie a lor proprie. Nu trebuie luat de bun ce livrează ele: au și ele lupte interne, lupte pentru putere, vor să aibă acces la resurse. Nu are legătură cu adevărata informație: nu sunteți într-un regim democratic unde să ai control democratic. Ca și în România: nu ai sevicii de intelligence, ai servicii de securitate, care sunt actori în jocul politic. Întrebarea dvs. e legitimă dacă ar fi fost vorba de Germania sau SUA.
5. Credeți că astfel de revolte de stradă ar putea să se extindă în zona Kazahstanului, ca un efect de domino, în sensul primăverii arabe?
E bună comparația cu primăvara arabă! Dacă stau să mă gândesc bine mai degrabă ce s-a întâmplat zilele acestea în Kazahstan seamănă cu primăvara arabă decât cu Belarus. De ce? Ai bărbați tineri pe stradă, deci o altă dinamică demografică. Seamănă mai degrabă cu Orientul Mijlociu și Orientul Apropiat. Ar putea să semene: în același timp nu e sezonul; e iarnă în Asia Centrală, cu nopți friguroase. Și mai e ceva: trebuie să ai o victorie ca să fie un model de răscoală victoriasă. Ori eu nu cred că-și permite nici Tokayev, nici Putin, să permită o victorie a străzii. Cred că o să fie o represiune absolut groaznică îndreptată împotriva manifestanților.
Trebuie să țineți cont de faptul că, fiind o republică de frontieră, era foarte militarizată: acolo erau și serviciile militare, dar și GRU. Ei se pricep foarte bine la diversiuni. Dacă vă uitați pe filmulețe video acolo vedem la un moment dat în ultimele 12 ore bărbați solizi, cam la fel îmbrăcați, care atacă magazine. Și sparg geamuri și fură produse. Să vă amintiți de Ceaușescu, de galeriile de fotbal folosite de Oprea în ianuarie 2012 în centrul Bucureștiului: au spart un magazin în centrul Capitalei. Și vă dați seama de galeriile de fotbal, care sunt controlate de serviciile secrete, și utilizate pentru astfel de acțiuni. Așa și acolo acum!
Aveau nevoie să fie tipul acesta de panică: teroriști care ne atacă, ne sparg magazinele, deci trebuie intervenit militar. Asta îmi scapă mie: se întâmplă ceva în serviciile de securitate și în armata din Kazahstan. Nu au răspuns la comanda lui Tokayev!? De ce a fost nevoie să-i cheme pe ruși? Kazahstanul are armată serioasă și servicii secrete solide, care s-ar fi descurcat singure să conducă represiunea. Represiunea ar fi trebuit să se rezume la Almata, pentru că doar acolo au fost violențe.
6. Să fie un joc al serviciilor pentru înlătuarea președintelui?
Cred că sunt sparte serviciile. Unele acceptă schimbarea cu Tokayev, altele încă mai sunt controlate. Cred că e un joc înăuntrul lor cu zona militarizată. Uitați-vă cât de solizi sunt îmbrăcați unii militari kazahi, ce bine pregătiți par și cum se predau unei mulțimi de tineri gălăgioși. Nu vi se pare suspect? Tragi câteva focuri de arme în aer și ai speriat mulțimea.
Apropo de ce ați spus dvs. că seamănă cu primăvara arabă: e alt tip de protest. Nu e tipul acela pașnic cu flori! La Minsk era cu fetițe cu flori. Uitați-vă cum merg bărbații aceștia încolonați: ei merg la bătaie! Chiar dacă nu sunt galerii de fotbal sau cluburi de tipul acesta de bătăuși de fapt ei se organizează în sălile de sport. La ei sunt răspândite luptele greco-romane și lucrurile de genul acesta. Din acele zone se recrutează găști de spărgători de grevă, cum am spune noi: oameni care sunt utilizați pentru diversiune în timpul mitingurilor.
În februarie 2017 în Piața Victoriei din România a venit o galerie de la Dinamo, a forțat cordonul, lumea a mers la o parte și apoi au plecat, pentru că nu a mers.
E important de reținut în Kazahstan că au oprit internetul. Ori asta e o condiție pentru succesul unei acțiuni polițienești!
Cine este Armand Goșu
Armand Goșu este cercetător asociat la Berlin, la Deutsche Gesellschaft für Auswärtige Politik e.V. (Consiliul german de politică externă), în cadrul Robert Bosch Center for Central and Eastern Europe, Russia, and Central Asia.
Armand Goșu a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București. Are un doctorat în istoria Rusiei, susținut la Universitatea din Moscova (1998). A lucrat ca cercetător la Institututul de istorie „N. Iorga” al Academiei Române, apoi la Institutul Român de Istorie Recentă, înființat de Fundația olandeză MATRA la București, și conferențiar la Universitatea din București, unde predă cursuri despre trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat al Rusiei și al URSS. A lucrat la radio BBC (birourile din Moscova și București), a fost – pentru aproape un deceniu – redactor șef adjunct și redactor șef la revista 22, editată de Grupul pentru Dialog Social.
A editat volume de studii și mai multe volume de documente, inclusiv Istoria comunismului din România. Vol. III. Documente. Nicolae Ceaușescu (1972-1975). A scris peste o mie de articole din 1993 și până astăzi în presa din România și din străinătate despre Vecinătatea Estică, Rusia fiind în centrul preocupărilor sale.
