Premium
Un document intrat în posesia STIRIPESURSE relevă cum fostul şef al Secţiei de Investigarea a Infracţiunilor din Justiţie a retras o contestaţie a Direcţiei Naţionale Anticorupţie faţă de decizia de restituire a dosarului de corupţie a magistratului Iorga Moraru.
În acest dosar Iorga Moraru a fost trimisă în judecată pentru pretinse fapte de corupţie de vizau felul în care a continuat un dosar de cercetare pe numele omului de afaceri Florian Walter.
Acuzaţia era că prin felul în care Iorga Moraru a continuat cercetările în acest caz l-ar fi favorizat pe omul de afaceri după ce ar fi diminuat unele acte de urmărire penală dispuse în dosar.
În acest context dosarul a intrat în procedura de cameră preliminară, la magistratul ICCJ Silvia Cerbu. În această fază un proces este analizat doar prin prisma validităţii probelor din dosar şi se analizează doar excepţiile ce ţin de procedura de urmărire penală.
După verificări magistratul ICCJ Silvia Cerbu a stabilit că dosarul Mihaielei Iorga Moraru ar fi fost instrumentat de un procuror incompatibil în raport cu persoana magistratului Iorga Moraru, astfel că a anulat toate probele din dosar, inclusiv declaraţiile de martor şi mai apoi suspect a fostului procuror DNA.
Faţă de decizia de cameră preliminară procurorii DNA au făcut o contestaţie.
Contestaţia nu a mai putut fi judecată pentru că, în aceeaşi zi, fostul şef al SIIJ, GHeorghe Stan, în prezent judecător al Curţii Constituţionale a României, a retras contestaţia DNA.
Potrivit documentului citat contestaţia DNA a fost depusă în 19 iunie 2018 împotriva deciziei ICCJ din 18 iunie 2018.
Ulterior, după înfiinţarea SIIJ, şeful aceteia, Gheorghe Stan a emis documentul citat prin care anunţa că "în urma analizei efectuate asupra întregii documentaţii care a stat la baza întocmirii de către DNA - Serviciul teritorial Ploieşti a rechizitoriului ..., Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a decis în temeiul articoluilui 88 indice 8 alineatul 1 litera d din Legea 304/2004, modificată prin OUG 7/2019, retragerea căii de atac a contestaţiei formulate la 19.06.2018 de către DNA - Structura Centrală...".
Pe fondul acestei adrese dosarul de corupţie al magistratului Iorga Moraru a fost trimis înapoi la unitatea emitentă, DNA Ploieşti, iar ulterior, fiind o cauză faţă de un magistrat, transmis Secţiei de Investigarea a Infracţiunilor din Justiţie, potrvit legilor aflate în vigoare.
Astfel la acest moment dosarul este instrumentat de unul dintre cei cinci colegi ai magistratului Iorga Moraru.
Acuzaţiile în acest dosar, aşa cum le-a prezentat DNA, sunt de favorizarea făptuitorului şi patru acte materiale de fals intelectual în formă continuată.
"În perioada 2015 – iunie 2017, la rugămintea expresă a unui inculpat dintr-un dosar aflat la acea vreme pe rolul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiești, procurorul Moraru Iorga Mihaiela, pentru a îngreuna cercetările și tragerea la răspundere penală a inculpatului, cu intenție directă, l-a ajutat, prin efectuarea mai multor acte comisive și omisive, în sensul că:
- a desfășurat activități de anchetă în afara unui cadru legal, în paralel cu urmărirea penală derulată de procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Ploiești, legal învestiți cu exercitarea acțiunii penale împotriva persoanei respective. Concret, procurorul Moraru Iorga Mihaiela a purtat cu inculpatul, la vremea respectivă urmărit internațional, mai multe discuții informale în cadrul cărora, printre altele, i-a transmis acestuia „aibă un pic de răbdare că lucrurile nu se rezolvă peste noapte”. Același gen de discuții au fost purtate și cu intermediari ai aceleiași persoane, în biroul său din sediul Direcției Naționale Anticorupție, pentru a stabili modalitatea în care poate fi ajutată.
- a făcut demersuri de identificare și, ulterior, de preluare nelegală spre soluționare, a unui dosar înregistrat la Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, aflat în lucru la un alt procuror, prin inducerea în eroare în sensul că ar instrumenta o cauză mai veche și care privește aceleași fapte.
După preluarea cauzei privind acea persoană, inculpata Moraru Iorga Mihaiela:
- a dispus efectuarea unei expertize judiciare financiar-contabile și fiscale cu obiective favorabile, apte a trunchia activitatea infracțională a persoanei protejate, care s-a finalizat prin formularea unor concluzii favorabile acesteia,
- i-a pus sub acuzare pe inspectorii antifraudă care au întocmit procesele verbale – mijloace de probă avute în vedere de judecătorul de drepturi și libertăți pentru confirmarea măsurii arestării preventive dispusă față de persoana respectivă, la data de 06.03.2016, fără ca la dosar să existe probe care să releve, în mod rezonabil, intenția infracțională a acestora.
Prin aceste demersuri, procurorul a urmărit inducerea în cauză a unor dubii în ceea ce privește amploarea activității infracționale a persoanei respective.
În același context, inculpata Moraru Iorga Mihaiela nu a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză, după predarea acestuia de către experții desemnați. Mai mult, magistratul a invocat în cuprinsul a patru ordonanțe de prelungire a măsurii controlului judiciar a împrejurării, neadevărate, că raportul de expertiză nu a fost finalizat (în condițiile în care acest raport de expertiză ajunsese la inculpată în data de 17 octombrie 2016 și chiar aceasta dispusese prin ordonanță stabilirea cuantumului onorariului final și achitarea contravalorii expertizei, în cea mai mare parte din fondurile Direcției Naționale Anticorupție)", se arată în comunicatul DNA de la momentul trimiterii în judecată al magistratului.
Judecătoarea Silvia Cerbu, în prezent pensionată prin decret al preşedintelui României, nota în motivarea deciziei prin care a constatat nulitate tuturor probelor şi în speţă a rechizitoriului că totul se trage de la starea de incompatibilitate a procurorului DNA care a cercetat-o pe Iorga Moraru.
"Actele procesuale prin care s-au dispus sau s-au autorizat probe în cauză sunt lovite de nulitate, sancţiunea fiind atrasă de nerespectarea dispoziţiilor privind incompatibilitatea procurorului care le-a dispus.
Actele prin care au fost administrate probele cu încălcarea aceloraşi dispoziţii legale privind incompatibilitatea impun sancţionarea procedurală a acestor mijloace de probă şi a procedeelor probatorii, ca acte procedurale (procesul-verbal de percheziţie şi percheziţia ca procedeu probatoriu, raportul de expertiză şi expertiza, declaraţia persoanei şi procedura audierii, procesul-verbal de redarea convorbirii telefonice interceptate şi mandatul tehnic etc).
Ca atare, excluderea probelor nu este o sancţiune de sine stătătoare, ci apare ca un efect al constatării nulităţii mijlocului de probă/procedeului probatoriu prin care proba este transpusă în dosar", se arată în dosar.
"Totodată, constată că prin încălcarea dispoziţiilor privind incompatibilitatea s-a produs inculpatei o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea actelor întocmite de procurorul aflat în stare de incompatibilitate, sancţiunea procesuală fiind nulitatea actelor de urmărire penală, procesuale şi procedurale efectuate de acesta. Astfel, fiind efectuate de un procuror incompatibil nu există posibilitatea acoperirii neregularităţii actului şi a păstrării efectelor produse de acesta", mai nota la acel moment judecătoarea Silvia Cerbu.
