Premium
stiripesurse.ro vă prezintă motivarea deciziei judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a decis arestarea preventivă pentru 29 de zile a fostului şef ANI, Horia Georgescu.
Inculpaţii luoraş Mihnea-Remus, Popa-Mocanu Ingrid-Luciana, Georgescu Horia, Canangiu Constantin-Cătălin, Vişoiu Gheorghe, Hanu Alexandru- Florin, Drulă Dorin-Cornel şi Nistor Neculai sunt acuzaţi de comiterea ori complicitate la comiterea unei infracţiuni de corupţie în legătură cu serviciul, prin care s-au produs consecinţe deosebit de grave şi prin care s-au obţinut foloase necuvenite pentru alţi, iar modul şi circumstanţele în care aceştia au acţionat impun privarea lor de libertate fiind necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Vezi şi: ÎCCJ: Fostul șef al ANI arestat pentru 30 de zile/ Minuta instanței
Lăsarea în libertate a inculpaţilor luoraş Mihnea-Remus, Popa-Mocanu Ingrid-Luciana, Georgescu Horia, Canangiu Constantin-Cătălin, Vişoiu Gheorghe, Hanu Alexandru- Florin, Drulă Dorin-Cornel şi Nistor Neculai, având în vedere modalitatea concretă în care rezultă că s-au comis faptele şi împrejurarea că acestea au afectat grav bugetul consolidat al statul român, dar în primul rând bugetul alocat pentru despăgubiri, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, întrucât s-ar generează un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile şi s-ar produce temerea că justiţia nu acţionează suficient de ferm şi ar putea încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare, cu atât mai mult cu cât inculpaţii chiar şi după o atât de lungă perioadă de timp de la comiterea presupuselor fapte consideră că au acţionat în conformitate cu legea, deşi în privinţa membrilor Comisiei Centrale este de domeniul evidenţei că activitatea lor a fost doar pur formală, de a se reunii cu scopul de a semna nişte documente ignorând puterea de decizie cu care erau investiţi, iar evaluatorii au ignorat Standardele obligatorii ce trebuiau avute în vedere la întocmirea rapoartelor întocmite, deşi formal precizau că le respectă.
Or, în condiţiile în care inculpaţii luoraş Mihnea-Remus, Popa-Mocanu Ingrid-Luciana, Georgescu Horia, Canangiu Constantin-Cătălin, Vişoiu Gheorghe, Hanu Alexandru - Florin, Drulă Dorin-Cornel şi Nistor Neculai, au o asemenea atitudine faţă de modul în trebuiau să-şi îndeplinească obligaţiile legale, deşi doar în trei situaţi din cele 78 aflate în investigaţie au facilitat acordarea a unor despăgubiri nejustificate ce depăşesc cuantum de 70 milioane euro, este de natură să creeze sentimentul general de insecuritate socială şi justifică privarea lor de libertate.
Vezi şi: OFICIAL. De ce il acuza DNA pe seful ANI. Prejudiciu de aproape 75 de milioane de euro
Este adevărat că presupusa activitate infracţională reţinută în sarcina inculpaţilor luoraş Mihnea-Remus, Popa-Mocanu Ingrid-Luciana, Georgescu Horia, Canangiu Constantin-Cătălin, Vişoiu Gheorghe, Hanu Alexandru - Florin, Drulă Dorin-Cornel şi Nistor Neculai, se situează la nivelul anului 2008, însă, pe de o parte, modul cinic de degrevare cu privire la propriilor obligaţii profesionale ori de exercitare al funcţiilor publice, iar pe de altă parte împrejurarea că faptele acestora au fost descoperite de către organele judiciare în luna ianuarie 2015, după ce fapte penale similare petrecute în anul 2011 au descoperite în luna octombrie 2014 când au şi fost aduşi în atenţia opiniei publice, nu poate justifica opinia de a considera că pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaţilor s-ar fi diminuat, dimpotrivă, acest pericol pentru ordinea publică este actual şi generează în rândul societăţii puternice reacţii negative şi în prezent, care persistă cu aceeaşi intensitate.
Cum de altfel se arată în mod constant de către judecătorii de drepturi şi libertăţi, noţiunea de pericol pentru ordinea publică nu trebuie înţeleasă doar ca o primejdie concretă şi imediată, constând în posibilitatea comiterii unor fapte penale grave, ci ea semnifică şi o stare de nelinişte, un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile, generată de rezonanţa socială negativă a faptului că inculpatul, asupra cărora planează acuzaţia comiterii unor infracţiuni ce aduc atingere sănătăţii societăţii, este cercetat în stare de libertate.
Or, în cauză, inculpaţii luoraş Mihnea-Remus, Popa-Mocanu Ingrid-Luciana, Georgescu Horia, Canangiu Constantin-Cătălin, Vişoiu Gheorghe, Hanu Alexandru - Florin, Drulă Dorin-Cornel şi Nistor Neculai sunt urmăriţi penal pentru comiterea unor infracţiuni ce prezintă un grad ridicat de pericol social, atât abstract, cât şi concret, determinat de indiferenţa profesională şi superficialitatea în îndeplinirea atribuţiilor ce le reveneau, puse în evidenţă de validarea unor despăgubiri exorbitante, fără un minim de efort de verificare a documentelor depuse la dosar, alterarea prestigiului Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi implicit a instituţiilor publice pe care le reprezentau în calitate de membri în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - fiecare instituţie în parte, fiind un serviciu public, deşi obiectivul urmărit de către legiuitor a fost de creare a acestei Comisii Centrale în scopul evitării unor posibile fraude sau tentative de corupere a personalului implicat în aplicarea legii.
În ceea ce priveşte ce-a de-a treia condiţie - măsura arestării preventive să fie necesară pentru atingerea scopului prevăzut de art.202 alin.1 Cod procedură penală -judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere că scopul măsurilor preventive prevăzut în dispoziţiile art.202 Cod procedură penală nu se poate realiza printr-o altă măsură preventivă în cazul inculpaţiilor luoraş Mihnea-Remus, Popa-Mocanu Ingrid-Luciana, Georgescu Horia, Canangiu Constantin-Cătălin, Vişoiu Gheorghe şi Hanu Alexandru - Florin.
Este adevărat că până la rămânerea definitivă a unei hotărâri într-o cauză penală, persoana judecată beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, însă legiuitorul a stabilit ca, în cazul în care se regăsesc anumite condiţii expres prevăzute, să se poată lua una din măsurile preventive, indiferent dacă acuzatul recunoaşte sau nu săvârşirea faptelor de care este acuzat ori de faptul dacă are sau nu antecedente penale, normele de procedură interne fiind în deplin consens cu dispoziţiile art. 5 şi art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Având în vedere toate aceste aspecte, considerate relevante şi suficiente pentru a demonstra că lăsarea în libertate a acuzaţilor ar afecta, în mod real, ordinea de drept, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că plasarea inculpaţilor luoraş Mihnea-Remus, Popa-Mocanu Ingrid-Luciana, Georgescu Horia, Canangiu Constantin-Cătălin, Vişoiu Gheorghe şi Hanu Alexandru - Florin, în stare de detenţie provizorie este singura aptă să asigure prezervarea ordinii publice, măsura arestării preventive fiind proporţională cu gravitatea faptelor ce formează obiectul acuzaţiei penale şi totodată, necesară pentru a asigura buna desfăşurare a procesului penal, aşa cum cer dispoziţiile art.202 alin.1 şi 3 Cod procedură penală, cu atât mai mult cu cât în cauză, organul de urmărire penală s-a sesizat din oficiu şi a extins urmărirea penală cu privire la comiterea şi a altor infracţiuni de corupţie.
