Premium
La Biblioteca românească "Petru Mezin" din Uzdin, Serbia, a avut loc, duminică, deschiderea unei expoziţii cu fotocopii după câteva dintre manuscrisele lui Mihai Eminescu.
Directorul aşezământului de cultură, scriitorul Vasile Barbu, a declarat pentru AGERPRES că din cele 38 de Caiete Eminescu, apărute la Academia Română, a selectat 30 de file în care ''omul deplin al culturii româneşti" se referă la limba română.
Cred că cea mai esenţială mărturisire a poetului Mihai Eminescu este cuprinsă în această propoziţie din manuscrisul olograf 2275B 74r: Nu noi suntem stăpânii limbei, ci limba e stăpâna noastră. De fapt, aceasta este şi genericul sub care am organizat această expoziţie la care au participat elevi şi studenţi, oameni de cultură din sud-vestul României şi din Provincia Autonomă Voivodina, a explicat Barbu.
Citește și: Liberalii, APEL către ministrul de Interne în urma unui incident GRAV: 'Trebuie să ia MĂSURI'
La rândul său, eminescologul prof. dr. Tudor Nedelcea din Craiova a precizat că Eminescu a dezvoltat ca nimeni altul lexicul limbii româneşti literare şi, cum se observă în manuscrisele sale, a pledat pentru unitatea limbii române, aceasta fiind aceeaşi în toate locurile în care se vorbeşte.
Eminescu a fost un apărător al limbii române. El chiar s-a ocupat şi de dialectele acesteia utilizate în comunităţile româneşti din afara graniţelor, susţinând că acestea au acelaşi filon latin şi nu pot fi altceva, spunea el, decât ''floarea sufletului etnic al românimii'', a arătat Nedelcea, potrivit Agerpres.
Despre importanţa manuscriselor eminesciene pentru cultură şi spiritualitatea românească aflate în expoziţie au mai vorbit profesorii Titu Dinuţ, Sorin F. Grigore, Mădălina Olteanu (Drobeta Turnu Severin) Tudor Groza (Vîrşeţ) şi Teodor Rămeanţ (Uzdin).
Cu acelaşi prilej a fost prezentat şi volumul Mihai Eminescu - Texte esenţiale, apărut la Editura Scrisul Românesc din Craiova, selecţia şi prefaţa acestuia fiind făcute de prof. dr. Tudor Nedelcea.
