Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Fenomen rar în România: magnitudinea picajului economic, explicată de un oficial BNR

opiniibnr.ro
grafic

Unul din membrii CA al BNR, Csaba Balint, a scris pe blogul de opinii al experților băncii centrale că România va trece printr-o scădere economică record, mai severă decât prăbușirea din criza din 2009.

„De regulă, datele statistice sunt colectate, apoi prelucrate și publicate cu o anumită întârziere, astfel că nu avem încă la dispoziție un tablou foarte clar asupra evoluțiilor economice din ultima perioadă. Prima estimare (cunoscută sub numele “semnal”) asupra PIB în T2 va vedea lumina zilei la mijlocul lunii august, iar detaliile sectoriale vor fi publicate abia în prima jumătate a lunii septembrie. De menționat că, ulterior, chiar și aceste estimări pot fi supuse unor revizuiri consistente, deloc surprinzătoare în contextul crizelor, care fac și munca statisticienilor mult mai dificilă. De exemplu, în criza anterioară, estimarea oficială pentru PIB în T1 2009 a fost revizuită treptat în jos, de la o scădere de numai 2,6% în termeni trimestriali la 7,9%, în primul rând ca urmare a încorporării informațiilor mai detaliate care nu au fost disponibile la momentul publicării estimărilor inițiale.

În același timp, indicatorii cu o frecvență ridicată au început deja să contureze impactul generat de COVID-19. De fapt, un set de date destul de cuprinzător a fost publicat pentru luna aprilie, în plus, avem deja și câteva cifre pentru perioada mai-iunie. Valorile publicate până acum confirmă așteptările sumbre privind T2: un trimestru dezastruos, în care magnitudinea scăderii economice foarte probabil va depăși recordul înregistrat anterior în T1 2009.

Efectele severe ale pandemiei au început să fie resimțite începând cu primul trimestru al anului, când economia României a încetinit sensibil, de la o creștere anuală de 4,3% înregistrată în trimestrul anterior, la 2,4%. În termeni trimestriali, PIB-ul țării a crescut cu doar 0,3%, mult inferior avansului observat în T4 2019 (1,2%). Totuși, aceste rezultate par să fie foarte favorabile într-un context European caracterizat de scăderi dramatice: PIB-ul zonei euro s-a contractat cu 3,1%/3,6% (ritm anual/ritm trimestrial).

Însă, cifrele de PIB ale României din T1 ascund o evoluție divergentă intra-trimestrială rar văzută. Estimările bazate pe datele publicate cu o frecvență lunară sugerează că economia a înregistrat o performanță deosebit de puternică în primele două luni ale acestui trimestru, însă, câștigurile cumulate în lunile ianuarie și februarie au fost anulate aproape integral în martie. Mai precis, modelul econometric utilizat pentru acest exercițiu indică o contracție de aproape 4%, ca urmare a agravării situației sanitare și a introducerii restricțiilor de mobilitate pentru împiedicarea răspândirii virusului începând din a doua jumătate a lunii martie.

Utilizând modelul pentru analiza celor mai recente informații, performanța economiei poate fi aproximată și pentru luna aprilie, iar rezultatul dezvăluie agravarea declinului, cu o scădere de aproape 10%, aceasta fiind, probabil și luna în care s-a resimțit cel mai puternic impactul crizei. Cumulând scăderile din lunile martie și aprilie, rezultatul arată că economia funcționează cu aproximativ 14% sub nivelul înregistrat anterior crizei coronavirus. Desigur, trebuie adăugat că modelele econometrice, chiar dacă pot performa foarte bine în condiții de „normalitate”, tind să fie mai puțin precise în cazul unor date de intrare cu valori extreme. Asta înseamnă că incertitudinile privind evoluția valorii adăugate a economiei pe timpul crizei sunt mult mai ridicate decât în mod obișnuit.

Cu toate acestea, rezultatele obținute ne furnizează un indiciu clar în legătură cu severitatea șocului resimțit de economia reală. Dacă ne uităm pe un orizont mai îndelungat, observăm că adâncimea declinului actual o depășește cu mult pe cea înregistrată în perioada crizei financiare din 2008-2009. Însă, spre deosebire de 2008-2009 când șocul inițial a fost resimțit prin scăderi consecutive pe parcursul mai multor luni, acum există posibilitatea ca impactul inițial să fie de o durată mai scurtă, astfel încât să vedem cifre mai favorabile pentru luna mai și iunie, în linie cu relaxarea treptată a măsurilor de distanțare socială din această perioadă

(...)

În concluzie, indicatorii timpurii relevă faptul că efectele negative ale pandemiei asupra economiei românești au fost deosebit de dure. Contracțiile înregistrate în lunile martie și aprilie sunt mult mai severe decât cele din criza anterioară. Însă, această imagine sumbră trebuie completată cu știri pozitive. Pare că vârful crizei a fost deja depășit, evoluție confirmată de indicatorii de încredere (Grafic 15), revenirea cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul, dar și alte informații timpurii (cum ar fi diverși indicatori ai mobilității). În același timp, o oprire bruscă (“sudden stop”) asociată unor dificultăți de finanțare a cheltuielilor publice, precum cea din criza precedentă a fost evitată, iar începând din ultima decadă a lunii martie condițiile financiare în ansamblu au început să se detensioneze cu efecte potențiale favorabile asupra activității economice”, a scris oficialul BNR.

Citește și: Lovitură de imagine pentru PSD: Adrian Năstase spune că liberalii au dreptate să nu crească pensiile cu 40% .

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.