Premium
Sute de manifestanţi au mărşăluit sâmbătă pe străzile din Liban pentru a treia zi consecutiv, demonstraţii presărate cu violenţe nocturne, pentru a denunţa situaţia economică gravă şi a-şi exprima nemulţumirile faţă de întreaga clasă politică, transmite AFP preluat de agerpres.
Libanul traversează cea mai grea criză economică de la sfârşitul războiului civil (1975-1990), fiind afectat de o depreciere istorică a monedei sale naţionale.
În Beirut, câţiva zeci de protestatari au manifestat paşnic în centrul capitalei, reluând sloganurile mişcării de protest lansate pe 17 octombrie 2019 care a dus la demisia guvernului la sfârşitul aceleiaşi luni.
În luna ianuarie s-a format un nou cabinet condus de premierul Hassan Diab, iar mişcarea de protest şi-a pierdut din vigoare şi a încetat ulterior ca urmare a carantinei impuse de autorităţi cu scopul de a combate răspândirea noului coronavirus la mijlocul lunii martie, perioadă restrictivă care s-a încheiat la sfârşitul lunii mai.
Însă pentru mulţi libanezi nemulţumiţi, aşa cum afirmă protestatara Neemat Badreddine, nu s-a schimbat nimic." Acest cabinet a adoptat aceleaşi politici economice şi sociale ca guvernele anterioare". "Solicităm formarea unui nou guvern provizoriu" responsabil cu organizarea de alegeri parlamentare anticipate care să permită "apariţia unei noi elite politice", a declarat aceasta pentru AFP.
Mânjiţi cu alb pe faţă şi îmbrăcaţi în negru, membrii unui alt grup de manifestanţi au organizat funeraliile simbolice ale "unui popor pe care clasa politică nu încetează să îl îngroape", potrivit protestatarei Paola Rebeiz.
Manifestanţi s-au adunat şi în oraşele Saida şi Kfar Remmane din sudul Libanului pentru a denunţa criza economică şi elitele politice considerate corupte. Mulţi protestatari cer demisia guvernatorului Băncii Centrale, Riad Salamé, pe care îl acuză de înţelegeri secrete cu puterea politică şi de inerţie în faţa prăbuşirii lirei libaneze.
Devalorizarea monedei naţionale a determinat guvernul să anunţe injectarea de dolari pe piaţă pentru a scădea cursul de schimb şi a opri creşterea preţurilor.
Sâmbătă, un dolar valora 4.000 de lire libaneze pe piaţa neagră.
Premierul libanez a denunţat o "manipulare a lirei" şi o "campanie orchestrată de partide cunoscute" care au drept scop "şantajarea statului şi a oamenilor". Într-un discurs transmis de canalele de televiziune, premierul Diab a promis o luptă "acerbă" împotriva corupţiei şi a deplâns o "lovitură de stat împotriva revoltei din 17 octombrie" şi a guvernului.
Autorităţile se aşteaptă ca inflaţia să depăşească 50% în 2020, într-o ţară în care 45% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei şi peste 35% din libanezi sunt şomeri.
Semn al fragilităţii economice a populaţiei, manifestanţii s-au opus sâmbătă, la Tripoli, trecerii înspre Siria a unor camioane bănuite de contrabandă cu alimente, potrivit unui corespondent AFP. Confruntările dintre manifestanţi şi armată, care a tras cu gloanţe de cauciuc pentru a permite trecerea camioanelor, s-au soldat cu nouă persoane rănite, potrivit Crucii Roşii.
"Nu sunt pregătit să mor de foame pentru ca alţii să fie hrăniţi", a declarat un protestatar în vârstă de 51 de ani.
Contrabanda la graniţa cu Siria este un subiect controversat în Liban, protestatarii criticând inerţia autorităţilor în privinţa gestionării controlului la frontiere.
Conform unei declaraţii a administraţiei vamale, "aceste camioane transportau zahăr şi alte produse alimentare în beneficiul Naţiunilor Unite şi al Crucii Roşii Internaţionale, ca parte a programului alimentar al ONU".
"Kilogramul de zahăr costă aici 4.000 de lire sterline", a spus un protestatar. "Oamenii mor de foame".
Carantina impusă ca urmare a epidemiei noului coronavirus a determinat închiderea magazinelor şi disponibilizări masive, ceea ce a agravat criza economică. Se preconizează că PIB-ul va scădea cu 12% în acest an.
Autorităţile libaneze au solicitat asistenţă din partea FMI la sfârşitul lunii aprilie, în condiţiile unor datorii foarte mari şi a intrării în incapacitate de plată în luna martie.
