DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

FOCUS Zece factori de care ar trebui să se țină seama când vorbim de pensionare la 70 de ani

club.commonhealth.com.tw
pensie

Se spune despre politicieni că au tendința de a rezolva o problemă creînd o problemă și mai mare, iar viitorul sistemului de pensii din România este pe cale să trăiască acest lucru. În urma unei măsuri luată pe considerente politico-electorale și fără cuvenitele studii de impact am putea deschide o cutie a Pandorei. Este vorba de majorarea pensiilor, prevăzută în următoarea perioadă, care implică un efort bugetar de peste 24 de miliarde de lei în acest an, de peste 50 de miliarde de lei anul viitor și de peste 80 de miliarde de lei în 2022, conform prevederilor legale actuale. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, estimă că deficitul ar putea ajunge la 8% din PIB în 2022, în cazul în care condițiile nu se schimbă, scrie Mediafax.ro.

Soluția potențială la această problemă, apărută oarecum timid dar insistent în spațiul public este creșterea vîrstei de pensionare, opțional spun politicienii, la 70 de ani. Măsura are logica ei, dar ar trebui făcute analize serioase, dincolo de reacțiile actorilor sociali. Care actori sociali pot ieși în stradă, așa cum se întâmplă în Franța, ca reacție la o măsură similară, sau pot protesta, așa cum au făcut sindicatele locale.

O reformă a sistemului de pensii implică proiecții pe termen lung, sisteme de evaluare și implicarea nu numai a factorilor economici, ci și a celor demografici sau de comportament al indivizilor sau societății în ansamblul ei. Creșterea vârstei de pensionare, fie și opțională, ar trebui să ia în calcul o serie de factori specifici României.

Primul, faptul că speranța medie de viață de 75 de ani, a doua valoare intens apărută în dezbaterea publică, ascunde o separare importantă pe sexe, pentru că sparanța medie de viață a bărbaților români este de 71,6 ani iar cea a femeilor de 79 de ani, conform Organziației Mondiale Sănătății. Este aceasta o caracteristică a locuitorilor din statele foste comuniste, pentru că în occident ecartul scade.

Vezi şi: Mariana Alexandru anunţă reconstrucţia DNA: 'Vă propun un DNA profesionist, performant şi credibil'

Al doilea factor este speranța de viață sănătoasă, care în România este, la naștere, de 59,8 ani pentru bărbați și de 59 de ani pentru o femeie. Pentru comparație, un suedez speră la 73 de ani de viață sănătoasă, iar o doamnă 73,3 ani, Suedia conducând clasamentul european de specialitate.

Factorii demografici de luat în seamă mai sunt o naștere la fiecare 3 minute, un deces la fiecare 2 minute, un emigrant care pleacă la fiecare 10 minute, de unde o depopulare de o persoană la fiecare 4 minute.

Și factorii locali ar trebui să dea de gândit, în condițiile în care speranța medie de viață variază de la 77,8 ani în București la 73,2 ani în Călărași. Cu speranță medie de viață peste medie națională mai sunt Vâlcea, Clujul, Brașovul și Sibiul, iar sub medie se mai situează Giurgiu, Tulcea și Olt.

Într-un scenariu ipotetic, bărbatul mediu din Călărași nu are a se bucura de pensie nici măcar doi ani, asta după ce a lucrat bolnav mai mult de zece ani. Un scenariu nu prea plăcut nici pentru personaj, și nici pentru angajator.

De altfel, și apetența anagajatorilor de a primi persoane de peste 55 de ani ar trebui studiată, pe date concrete și pe chestionare cinstite, și nu pe răspunsuri menite a menține neștirbit prestigiul companiei.

Un alt element de luat în calcul sunt nevoile oamenilor. De regulă, întrebați ce cât din actualul salariu ar avea nevoie la pensionare, oamenii răspund 75% (o valoare indusă mai degrabă de consultanții financiarr și mai puțin de nevoile reale ale insului). Dar, cuantificând dorințele pensionarilor – cum ar vrea să trăiască și să locuiască și ce activități l-ar face fericit – calculele arată că oamenii au nevoie de 135% din actualele venituri.

Nu în ultimul rînd, trebuie remarcat faptul că vârsta de pensionare chiar a crescut în România în ultimele decenii. În 2006 vârsta medie de pensionare a femeilor era de 57,9 ani, iar în 2018 indicatorul s-a apropiat puternic de 61 de ani, vîrsta medie de retragere crescând cu trei luni pe an. Ritmul de creștere a fost același și pentru bărbați, creșterea fiind de la 62,9 ani în 2006 la 65 de ani (vârsta maximă) în 2018.

România se situează pe locul opt în UE la rata de angajare a celor cu vârsta de cel puțin 65 de ani, cu 8,6%, peste media UE de 6,1% și departe de Bulgaria (5,7%) sau Ungaria (3,2%). Procente mai mari se regăsesc în Estonia (13,4%), Irlanda (11,5%), Portugalia (11,3%), Marea Britanie (10,6%), Suedia (10,0%), Letonia (9,4%) și Lituania (9,2%).

La începutul deceniului care tocmai s-a încheiat, România se afla atunci în ceea ce specialiștii în demografie numeau "fereastra de oportunitate" pentru eliminarea problemelor legate de scăderea natalității, migrație și schimbări pe piața muncii. Intervalul era estimat de demografi la 8 – 10 ani, bazându-se pe resursele existente, adică pe faptul că pe piața muncii se afla o populație activă, a celor născuți după 1967, care combinat cu o evoluție favorabilă din punct de vedere economic a unui alt indicator demografic, rata de dependență, adică raportul dintre persoanele prea tinere sau prea bătrâne pentru a munci și cei ce lucrează efectiv, plus o dezvoltare economică rezonabilă, ar fi putut schimba în bine viitorul sistemului de pensii.

Citește și: SHOW la ÎCCJ! Gigi Becali a venit să își ceară reabilitarea: 'Dacă desființează SIIJ, nu mai e de stat în țara asta'

Astăzi putem constata, nu prea liniștiți, că am ratat deceniul ferestrei de oportunitate. Modelul românesc a rămas fidel politicii pașilor mărunți, în care lucrurile se întâmplă de pe o zi pe alta și în care viitorul, fie el și imediat, ne ia mereu prin surprindere.

Fundamental, sistemul de pensii este un soi de schemă Ponzi care funcționează câtă vreme piramida vârstelor indică o populație tânără mai numeroasă decât populația în vârstă, care primește o pensie. În România, dezindustrializarea, emigrația, scăderea ratei natalității au dereglat acest mecanism, ba încă extrem de repede, în nici 10 de ani de la Revoluție.

Singura șansă a românilor, fie ei decreței sau mileniali, la o bătrânețe confortabilă din punct de vedere financiar este dezvoltarea economiei la un nivel care să-i permită să susțină sistemul social de pensii și protecție. Este nevoie de creștere și bunăstare economică, de antreprenoriat, de investiții și de clarviziune politică, nu de declarații liniștitoare dar lipsite de viziune cum că pentru moment avem bani de pensii și salarii.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.