Premium
Salah Awad el Sousi (73 de ani) nu își amintește să fi experimentat o catastrofă similară în Gaza în întreaga sa viață. Fost decan la Universitatea de Farmacie din Gaza și în prezent pensionar, el colaborează în aceste zile cu consulatul spaniol din Ierusalim pentru a deservi grupul de spanioli care locuiesc în Fâșie, formată din aproximativ 250 de persoane. Salah se află în sudul enclavei și explică că în „în ultimii 29 de ani în care am trăit în Gaza, acesta a fost cel mai criminal atac” și că „este un adevărat genocid, o exterminare, ceva mai rău decât Nakba din 1948", spune el într-o conversație telefonică cu La Razon, conform Rador Radio România.
Salah a mers la Madrid când avea 19 ani pentru a-și finaliza studiile universitare. Guvernul i-a acordat naționalitatea spaniolă și a rămas acolo 25 de ani până când a decis să se întoarcă în patria sa. Până acum două săptămâni, Salah locuia în centrul orașului Gaza, dar după atacul Hamas împotriva Israelului și începutul campaniei militare israeliene, a fost nevoit să-și părăsească în grabă apartamentul pentru a fugi de atacurile aeriene ale armatei israeliene. "Casa mea a fost parțial distrusă, iar a fiului meu a fost complet dărâmată. Am plecat cu ceea ce purtam și am reușit să călătorim spre sud, dar mulți alții au fost prinși de bombardamentele israeliene".
Potrivit calculelor sale, decesele palestinienilor din atacurile de cealaltă parte a graniței ar fi de două ori mai multe față de ceea ce recunoaște Hamas, aproximativ 6.500 conform ultimei actualizări. "Pot fi până la 10.000 de morți, deoarece multe cadavre zac sub dărâmături și nu există nicio modalitate de a le îndepărta și de a număra toate victimele".
Nicăieri nu e sigur
Convoaiele cu ajutor umanitar nu au atenuat calamitățile pe care le suferă poporul palestinian, explică Salah. "Nimeni nu poate accesa acel ajutor fără încetarea focului. Nimic nu a ajuns în spitale sau în școlile în care sunt cazați refugiații".
Invazia terestră a Gazei este o posibilitate din ce în ce mai îndepărtată pentru Salah.
"Mă îndoiesc că Israelul poate ocupa din nou teritoriul. Ceea ce poate face este să ocupe zone limitrofe și să facă și mai multe daune, dar nu față în față. Cele mai recente știri indică faptul că Israelul a amânat operațiunea pentru una sau două săptămâni. În opinia sa, o astfel de decizie "ar declanșa consecințe incalculabile, dar cel mai rău va fi simțit de civili". Mai mult, el adaugă că "ocuparea Gazei ar însemna unirea palestinienilor, lucru pe care Israelul nu-și dorește și căruia i s-a opus întotdeauna".
Strămutarea a fost o farsă?
Sute de tancuri israeliene sunt în jurul Gazei, povestește Salah în exodul său către nicăieri în timp ce protestează energic pentru că "acum nu există niciun colț sigur în Fâșie". "A ne trimite în sud a fost de fapt o farsă. Ei ne hărțuiesc peste tot". Salah nici nu vede aproape un scenariu în care Israelul să autorizeze plecarea civililor: "Fără presiuni diplomatice puternice, precum apelul către ambasadorii israelian și american, mă îndoiesc că vom putea părăsi Gaza, suntem pe cale să ne pierdem răbdarea și speranţa".
În ceea ce privește soarta prizonierilor israelieni, Salah îndrăznește să anticipeze că va avea loc un schimb de prizonieri: "Vor fi negocieri lungi, grele și costisitoare. Sunt sigur că Hamas nu va ucide niciun ostatic. Din câte știu eu, nu au făcut-o niciodată, reprezintă o mare comoară cu care să negocieze eliberarea prizonierilor palestinieni".
Întrebat despre sprijinul celor din Gaza pentru Hamas, el asigură că "dacă unii nu i-au susținut înainte, acum au sprijinul lor deplin" în Fâșie, unde "o consideră cea mai puternică grupare de rezistență palestiniană cum a fost Al Fatah înainte".
Două soluții pentru pace
După atacuri, el crede că reconcilierea dintre palestinieni și israelieni este departe. Dar ziua în care toată lumea va începe să lucreze pentru pace, asigură el, va necesita multă "voință și determinare atât din partea comunității internaționale, cât și din partea Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite".
În fața unei soluții negociate, Salah are în vedere două opțiuni: "una este să se declare un singur stat democratic de drept unic, în care palestinienii și israelieni să trăiască cu drepturi egale și unde să existe libertate religioasă, iar cealaltă este crearea unui stat palestinian liber, democratic și suveran, în conformitate cu legalitatea internațională și acordurile semnate. Și asta ar trebui să implice întoarcerea refugiaților palestinieni la locurile lor de origine, în conformitate cu declarațiile Națiunilor Unite".
