Fosta bazilică Sfânta Sofia, transformată în moschee, rămâne deschisă vizitatorilor

Fosta bazilică Sfânta Sofia, transformată în moschee, urmează să rămână deschisă vizitatorilor în afara orelor de rugăciune musulmană - în timpul cărora icoanele creştine urmează să fie acopeite - a anunat marţi Autoritatea afacerilor religioase din Turcia, relatează AFP, potrivit news.ro.

Consiliul de Stat, cea mai înaltă jurisdicţie administrativă din Turcia, a dat curs vineri cererii mai multor asociaţii şi a revocat o hotărâre de Guvern din 1934 prin care Sfânta Sofia era transformată în muzeu.

Imediat ce această hotărâre a fost făcută publică, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat transformarea Sfintei Sofia în moschee. Primele rugăciuni colective musulmane urmează să aibă loc în edificiu la 24 iulie.

Autoritatea tucă însărcinată cu afaceri religioase - Diyanet - a anunţat marţi, într-un comunicat, că reprezentările creştine din fosta bazilică bizantină ”nu constituie un obstacol în ţinerea rugăciunilor”.

”Icoanele (creştine) urmează să fie ascunse cu perdele şi alte mijloace adecvate”, precizează Diyanet.

Citește și: Viorel Cataramă vine cu DATE OFICIALE: Înformațiile despre morții de coronavirus sperie populația să accepte DICTATURA

Presa turcă a evocat posibilitatea folosirii tehnologiei iluminării, pentru a întuneca icoanele în timpul celor cinci rugăciuni musulmane zilnice.

”Nu există niciun obstacol din punct de vedere religios în vederea deschiderii Sfintei Sofia vizitatorilor în afara orelor de rugăciune”, subliniază Diyanet.

O operă arhitectonică majoră, construită în secolul al VI-lea de către bizantini, care-şi încoronau împăraţii aici, Sfânta Sofia este un sit clasat în Patrimoniul Mondial al UNESCO şi una dintre principalele atracţii turistice din Istanbul, cu 3,8 milioane de vizitatori în 2019.

Începând de la 24 iulie, intrarea vizitatorilor urmează să fie gratuită.

Transformată în moschee după cucerirea Constantinopolului de către otomani în 1453, ea a fost transformată în muzeu în 1934 de către liderul tinerei Republici turce, Mustafa Kemal, care a vrut ”să o ofere umanităţii”.

Hotărârea de a o restitui cultului musulman a provocat critici în străinătate, mai ales în Rusia şi în Grecia, care urmăresc îndeaproape soarta patrimoniului bizantin din Turcia.

Papa Francisc s-a declarat ”foarte afectat” de această reconversie.