Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a asigurat-o pe lidera extremei drepte Marine Le Pen că nu se va alătura unui eventual "front republican" împotriva partidului său, pledând pentru o "adunare cât mai largă posibil", potrivit unor extrase din cartea sa ce va apărea în librării săptămâna viitoare, relatează AFP, conform agerpres.ro.
În "Le journal d'un prisonnier" (Jurnalul unui prizonier), carte consacrată detenţiei sale de 20 de zile, ce urmează să apară în librării miercuri, extrase din care au fost publicate duminică de ziarul La Tribune, fostul şef al statului relatează o convorbire telefonică cu Marine Le Pen.
Sarkozy o contactase după condamnarea sa la cinci ani de închisoare în dosarul privind presupusa finanţare libiană a campaniei sale electorale din 2007 pentru a-i mulţumi că i-a luat apărarea.
În cursul convorbirii, afirmă el în cartea sa, Marine Le Pen l-a întrebat: "Vocea dumneavoastră are greutate în rândul electoratului popular, vă veţi alătura vreunui front republican" la viitoarele alegeri?
"Răspunsul meu a fost fără ambiguitate: 'Nu, şi, în plus, îmi voi asuma responsabilitatea luând, la momentul oportun, o poziţie publică cu privire la acest subiect'", scrie fostul preşedinte, care apreciază că "calea de reconstrucţie a dreptei nu poate trece decât prin spiritul unei adunări cât mai largi, fără excludere şi fără anatemă".
Preşedintele regiunii Hauts-de-France (nord), Xavier Bertrand, care a fost ministru al muncii, a afirmat la rândul său că preferă "poziţiile politice ale lui Nicolas Sarkozy din 2007 decât cele din 2025", subliniind că la vremea respectivă "el combătea Rassemblement National (RN), atât prin acţiune, cât şi prin convingeri".
De altfel, în cartea sa, Sarkozy exprimă critici acerbe la adresa preşedintelui Emmanuel Macron, care i-a acordat o întrevedere cu puţin timp înaintea încarcerării sale, în 21 octombrie: "Nu aveam nimic să-i spun şi nu aveam deloc chef de o discuţie amicală cu el".
La 25 septembrie, fostul lider al dreptei franceze a fost condamnat în prima instanţă la cinci ani închisoare pentru "asociere cu răufăcători", găsit vinovat pentru că le-a permis, în mod conştient, colaboratorilor săi să meargă în Libia dictatorului Muammar Gaddafi pentru a solicita finanţare mascată pentru campania sa prezidenţială din 2007, pe care a câştigat-o.
Încarcerat, el a făcut apel şi va fi judecat din nou între 16 martie şi 3 iunie de Curtea de Apel din Paris.
Justiţia l-a eliberat după 20 de zile din închisoare, dar i-a impus o interdicţie de a părăsi Franţa, de-a intra în contact cu ceilalţi suspecţi şi cu mai multe persoane, între care actualul ministru al justiţiei Gerald Darmanin, care îi făcuse o vizită controversată în închisoare în 29 octombrie.
Comentează