Fractură în CCR pe OUG 13: Doi din nouă judecători au declarat actul neconstituţional

Autor: Florin Pușcaș

Publicat: 23-02-2017

Actualizat: 23-02-2017

Article thumbnail

Sursă foto: stiripesurse.ro

Curtea Constituţională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei de respingere a sesizării Avocatului Poporului pe OUG 13, prin care s-a modificat Codul Penal. Curtea a decis, pe 9 februarie, că sesizarea lui Ciorbea a devenit inadmisibilă, pentru că OUG 13 a fost abrogată.

Vezi AICI motivarea completă şi opiniile separate! (.pdf)

"Curtea reţine că neîndeplinirea condiţiei de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la caracterul „în vigoare” al actului normativ supus controlului de constituţionalitate se constituie într-un impediment dirimant care, în mod evident, împiedică soluţionarea pe fond a criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă formulate. În aceste condiții, având în vedere că data pronunțării este una ulterioară datei abrogării ordonanței de urgență criticate, şi anume de 5 februarie 2017, Curtea va respinge excepţia de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă", se arată în motivarea CCR.

Doi judecători au avut însă opinii separate: Mircea Ştefan Minea şi Livia Stanciu.

"În legătură cu cerințele care trebuie întrunite pentru ca Guvernul să poată adopta, conform art.115 alin.4 din Constituție, o ordonanță de urgență, se impune a sublinia că ceea ce se susține în Preambulul OUG nr.13/2017 (și anume că situația extraordinară și urgența adoptării reglementării au fost impuse de nevoia punerii de acord a unor dispoziții din Codul penal cu deciziile Curții Constituționale, precum și a punerii de acord a Codului de procedură penală cu Directiva 2016/343/UE) nu este real, întrucât pentru ”îndreptarea” Codului penal au fost depuse la Parlament, anterior adoptării ordonanței criticate, proiecte de lege consacrate înlăturării neajunsului menționat; de asemenea, este de reținut faptul că transpunerea directivei europene nu era urgentă, termenul final indicat în cuprinsul ei fiind anul 2018.

Vezi şi: Ce se ascunde în spatele atacului lui Victor Ponta

Așadar, cum nici la data și nici în perioada de timp dinaintea adoptării OUG nr.13/2017 nu a existat o situație extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată și ținând seamă de faptul că necesitatea adoptării de urgență a ordonanței nu a fost explicată și dovedită credibil în cuprinsul actului normativ, Curtea ar fi trebuit să constate că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017 a fost adoptat cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor art.115 alin.4 din Constituție", precizează Minea în opinia separată.

Pe de altă parte, Livia Stanciu expune o opinie separată de aproape 30 de pagini, în care contestă decizia colegilor săi, argumentând că formula "în vigoare" a fost interpretată eronat. În judecata pe fond, Stanciu contestă urgenţa actului normativ şi constată că Executivul s-a întins dincolo de ceea ce solicita Curtea Constituţională.

Livia Stanciu contestă eliminarea din Codul Penal a favorizării infractorului prin emiterea acte normative. "O asemenea reglementare acreditează, de fapt, posibilitatea realizării unei favorizări a făptuitorului în modalitățile enunțate, ceea ce este inacceptabil într-un stat de drept, punând sub semnul întrebării întregul proces legislativ", precizează judecătoarea.

"Prin reconfigurarea arbitrară a infracțiunii de abuz în serviciu au fost încălcate, deopotrivă, prevederile art.1 alin.(3) și (4) din Constituție care consacră principiile statului de drept și, respectiv, separația puterilor în stat, precum și cele ale art.61 și art.73 alin.(3) din Constituție, care atribuie plenitudinea legiferării și a stabilirii măsurilor de politică penală legiuitorului primar, Parlamentul, iar nu Guvernului, al cărui rol este acela ca ”potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament”, să asigure ”realizarea politicii interne și externe a țării” și să exercite ”conducerea generală a administrației publice” (art.102 din Constituție). Față de dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție, nici măcar Parlamentul nu-şi poate exercita competenţa de incriminare şi de dezincriminare a unor fapte antisociale, decât cu respectarea normelor şi principiilor consacrate prin Constituţie", mai spune Livia Stanciu, cu referire la dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu prin OUG 13.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri