Fuziunea PNL-PDL, principalul inamic al noului PNL

Fuziunea dintre PNL și PDL a fost văzută de la început ca o alianță nenaturală. Cele două partide fuseseră ani de zile în război pe viață și pe moarte, fiecare dorind dispariția celuilalt de pe scena politică pentru a ocupa spațiul de dreapta. Militanții partidelor erau total diferiți ca și profil uman. Totodată, doctrine și discursuri diferite de-a lungul anilor. Cele două partide au avut și poziționări politice pe teme mari diametral opuse, statutul de drept și abordarea economică fiind cele mai bune exemple.

La momentul fuziunii mulți analiști au zis că nu o să funcționeze. A urmat momentul alegerilor prezidențiale care a venit să infirme teza. Aparent, s-a crezut că rezultatul din prezidențiale a fost și rodul unei mișcări politice de succes. Liderii partidelor, Vasile Blaga și Alina Gorghiu, au început să folosească această percepție pentru a putea vinde mai ușor imaginea de succes a mișcării politice de unificare. Însă, știm cu toții, ce s-a întâmplat în turul al doilea nu a fost rezultatul unei mișcări inteligente a PNL sau a lui Iohannis. Actualul președinte a câștigat datorită unei greșeli prostești făcute de Ponta.

După alegeri vechi liberalii se vedeau stăpâni pe partid. Brandul era al lor, ștampila era la ei, președintele țării provenea din vechiul PNL. Au început constituirea birourilor comune din filiale. Puterea s-a împărțit după un algoritm făcut pe baza rezultatelor electorale de-a lungul timpului. Cum era și firesc, vechii liberali au câștigat mai multe filiale, conducând numeric în organizațiile locale.

Dacă la acel moment se finaliza procesul de fuziune, poate că acum, PNL nu ar mai avea problemele pe care le are.

Riscul principal pe care îl are PNL în aceste alegeri este propria fuziune.

De ce? Pentru că președinții filialelor vor fi aleși abia după valul de alegeri. Chiar dacă, acum două luni, în interiorul PNL s-a fixat să se treacă la o conducere unică și candidatul de primar să fie și președintele organizației, aceasta va fi doar o măsură temporară.

Foștii PDL-iști știu că acum este ultimul moment în care mai pot să își joace atu-ul, dacă vor să mai conteze în conducerea partidului după alegeri. Listele de candidați la Consiliul Local, listele de primari se semnează de co-președinții celor două partide din fiecare filială. Acesta este ultimul moment în care PDL-iștii mai au cum să îi condiționeze pe vechii liberali. În funcție de câți primari și câți președinți de CJ vor scoate fiecare dintre cele două partide se va face și algoritmul pentru conducerea centrală a viitorului partid și chiar pentru alegerea viitorului Președinte al marelui PNL.

De aici încolo pot începe jocurile politice și trădările. De multe ori s-au văzut cazuri când politicieni aparținând unui partid au susținut contracandidații partidului doar pentru a-și păstra influența în propria organizație.

Sunt multe cazuri unde vechii liberali sau vechii PDL-iști vor juca cu adversarii sau în cel mai bun caz vor sta pe margine și se vor uita la războiul electoral.

Situația de acum în ceea ce privește desemnarea candidaților pentru alegerile locale dovedește chiar acest lucru. Faptul că, în unele cazuri, candidații testați în prima rundă de sondaje nu au fost și nominalizați întărește ideea că, înainte de toate, contează cine va deține filiala respectivă după 2017.

Ați putea spune că este tocmai pe dos, că se caută variante mai bune de candidați. Să fim serioși, oameni noi și buni nu pot să apară într-un partid peste noapte. Ce se întâmplă în București demonstrează perfect acest lucru. Au mai fost introduși în cursă la sectoare câțiva candidați, dar aceștia nu sunt cu mult mai buni decât cei care existau deja. De ce să faci acest lucru acum când ești pe ultima sută de metri? Vor conta cu adevărat aceste sondaje în desemnarea candidaților sau se va decide prin negocieri politice? Dacă ne gândim că sondajele nu pot diferi cu mult față de cele făcute acum două luni, vom constata că totul se va duce spre jocul politic și negocierea de la centru. Acum, PDL are un avantaj față de vechii liberali. Acum pot cere mai mult pentru că pot condiționa actul juridic de depunere a candidaturilor.

La toate acestea se mai adaugă un element. Vechile electorate PDL și PNL sunt încă departe de a fi armonizate. Va fi greu pentru un vechi PDL-ist să voteze un vechi liberal dacă simte că acesta nu se potrivește cu așteptările lui și viceversa. Scorul politic din sondaje arată tot timpul un PNL la 30-35%. Când te uiți la scorul politic al liderilor constați că acesta este la jumătate. Poți trage concluzia că nu toți cei care votează PNL vor vota și liderul propus pentru primar în orașul X.

Ar putea fi votat Bușoi de electoratul vechi al PDL? Dar Predoiu de către vechiul electorat PNL?

Dacă se finaliza momentul fuziunii acum un an de zile, dacă exista o împăcare între liderii partidelor și fostele electorate, poate că, azi, PNL nu se afla în această postură. Deocamdată, putem constata că principala vulnerabilitate în aceste alegeri este propria fuziune, după care PSD. Dacă ne mai gândim că micile partide vin să mai ciupească din electoratele vechi, ne dăm seama că o să avem niște alegeri dominate de PSD în cea mai mare parte din țară.