Gazprom intenţionează să înceapă transportarea gazelor naturale prin conducta Nord Stream 2 anul acesta, odată ce proiectul va fi finalizat, a anunţat joi grupul energetic rus, transmite DPA.
Obiectivul Gazprom este să pompeze 5,6 miliarde metri cubi de gaze ruseşti prin controversatul gazoduct, care trece pe sub Marea Baltică spre Germania, şi este aproape finalizat. După finalizare, noul gazoduct ar urma să transporte anual 55 miliarde metri cubi de gaze din Rusia în Germania. În urma anunţului Gazprom, preţul gazelor a scăzut, conform agenţiei ruse de presă Interfax. Şi Rainer Seele, directorul general al OMV AG, anunţa luna trecută că primele livrări prin Nord Stream 2 ar putea începe anul acesta.
Preţul la gazele naturale în Europa, deja ridicate în urma livrărilor ruseşti reduse din această vară, a atins un nou record luni, în urma deciziei Gazprom de a nu pompa prin Ucraina decât foarte puţine gaze suplimentare, relatează France Presse. Potrivit agenţiilor ruse de presă, preţul la gaze în Europa a atins maximul său istoric, depăşind pragul de 585 de dolari pe mia metri cubi imediat după decizia Rusiei de a nu acoperi decât 4% din capacitatea suplimentară de tranzit a gazelor oferită de Ucraina pentru luna septembrie. Aceasta în timp ce preţul la gazele naturale în Europa înregistrase deja niveluri record în faţa cererii crescute şi a nivelului de stocare mult mai scăzut decât de obicei, ceea ce provoacă îngrijorări în perspectiva iernii. Unii observatori acuză Moscova că exercită presiune şi rămâne surdă la cererile europenilor de creştere a livrărilor în aşteptarea dării în folosinţă a controversatului gazoduct Nord Stream 2, comentează AFP.
Problema ucraineană
Administraţia americană şi guvernul german s-au angajat în cadrul acordului respectiv să diminueze ameninţarea la adresa securităţii reprezentată de această conductă.
SUA au deplâns faptul că Nord Stream trece pe sub Marea Baltică şi nu prin Ucraina, ameninţând să priveze această ţară de o parte din veniturile rezultate din taxele de tranzit, dar şi de un mijloc de presiune asupra Moscovei. Gazoductul ocolește Ucraina, ţară a cărei economie depinde în prezent masiv de taxele de tranzit al resurselor energetice pe teritoriul său. Berlinul a evocat deja posibilitatea acordării unor compensaţii pentru Ucraina pentru pierderile de venit aşteptate.
Deci, Berlinul şi Washingtonul s-au angajat, într-o declaraţie comună, să adopte sancţiuni împotriva Rusiei, dacă Moscova va utiliza acest proiect pentru "a comite acte agresive împotriva Ucrainei". Cancelarul german s-a referit în declaraţiile sale la asigurările părţii ruse că "nu intenţionează să utilizeze energia ca pe o armă". Şi dacă această promisiune nu va fi respectată, "nu am fi complet lipsiţi de apărare", a asigurat Merkel, în timp ce oponenţii proiectului consideră prea vagă ameninţarea cu sancţiuni.
Nord Stream 2, un proiect care va crea o nouă legătură energetică directă între Rusia şi Germania, reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Gazprom, primul producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.
Și România importă
În 2020, Gazprom a exportat spre România o cantitate de 962 milioane de metri cubi de gaze naturale, în scădere cu 3,2% comparativ cu 994 milioane de metri cubi în 2019.
Companiile româneşti nu au contracte de import încheiate direct cu Gazprom, ci cu două firme intermediare, respectiv Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, şi WIEE, un joint-venture între Gazprom şi firma germană Wintershall.
Comentează