Premium
Guvernul Olaf Scholz a semnalat joi că se opune proiectului aprobat de Parlamentul European privind interzicerea fabricării de maşini dotate cu motoare cu ardere internă începând din 2035, argumentând că trebuie acceptaţi combustibilii ecologici sintetici şi cerând protejarea locurilor de muncă, relatează mediafax.
"Este vorba de un pas prea dur pentru cetăţeni", a declarat ministrul german al Transporturilor, Volker Wissing, contestând decizia Parlamentului European, care nu este definitivă, şi subliniind că fabricile de motoare cu ardere internă generează multe locuri de muncă.
"Noi vrem ca şi după anul 2035 să permitem fabricarea de maşini propulsate de motoare cu ardere internă, cu noile tipuri de combustibili ecologici", a precizat Volker Wissing, citat de agenţia DPA şi de publicaţia Die Zeit.
Parlamentul European s-a pronunţat, miercuri, în favoarea interzicerii vânzărilor de maşini noi dotate cu motoare cu ardere internă începând din anul 2035, dar decizia va trebui supusă aprobării Consiliului Uniunii Europene, unde vor apărea obiecţii. Un amendament care prevedea posibilitatea vânzărilor de motoare hibrid a fost respins.
Practic, Parlamentul European vrea aplicarea de norme stricte în materie de emisii de dioxid de carbon, astfel că nu vor mai putea fi fabricate maşini echipate cu motoare pe benzină şi motorină din 2035. Vehiculele cu ardere internă înmatriculate până atunci vor rămâne însă în circulaţie până la un termen care urmează să fie stabilit.
Însă Parlamentul European nu este for decizional unic. Consiliul Uniunii Europene, în care sunt reprezentate statele membre, se va pronunţa până la sfârşitul acestei luni asupra planului propus de Comisia Europeană şi vor apărea obiecţii, astfel că va trebui elaborat un nou proiect, care să fie agreat atât de Parlamentul European, cât şi de Consiliul Uniunii Europene.
Opoziţia germană a criticat deja iniţiativa, notând că Parlamentul European nu acceptă nici noi tipuri de carburanţi ecologici. "Partidul Verzilor, liberalii şi social-democraţii se înscriu, din păcate, pe drumul spre electromobilitate", a reacţionat eurodeputatul german Jens Gieseke, din cadrul Uniunii Creştin-Democrate (CDU).
Fostul Guvern german, condus de fostul cancelar Angela Merkel, a refuzat în noiembrie 2021 să se alăture unei iniţiative discutate la Conferinţa ONU pe tema climei privind fixarea unui termen de renunţare la motoarele auto cu ardere internă, Berlinul semnalând intenţia de a dezvolta combustibili sintetici cu emisii extrem de reduse.
Practic, în afară de investiţiile în vehicule cu propulsii hibride şi electrice, Germania vrea să continue dezvoltarea motoarelor cu ardere internă, dar prin utilizarea combustibililor sintetici cu emisii poluante reduse, precum benzina sintetică, gazul natural comprimat sau biometan.
În ianuarie 2022, noul Guvern de la Berlin, condus de cancelarul Olaf Scholz, a avertizat că Germania se confruntă cu o sarcină "gigantică" dacă vrea să atingă obiectivele reducerii emisiilor poluante. Germania a decis să atingă neutralitatea climatică până în anul 2045. Noul Guvern a pledat, în programul anunţat la începerea mandatului, pentru politici în sensul "progreselor" tehnice, sociale şi culturale, în scopul menţinerii competitivităţii la nivel internaţional.
