Premium
ICCJ ar putea să instituie, în cazul admisibilităţii, control judiciar. Dosarul va pleca, în câteva zile, de la Curtea de Apel Bucureşti spre ICCJ. Fostul căpitan al Naționalei de fotbal a României, Gică Popescu, condamnat în dosarul „Transferurilor", a depus cerere de recurs în casație la Secția a II- a Curții de Apel București încă din data de 30 aprilie 2014. Până acum, această cerere nu a ajuns la Inalta Curte de Casație și Justiție pentru că termenul legal limită pentru depunerea unei astefel de cereri, valabilă pentru toți condamnații din acest dosar, a fost 29 mai 2014. După această dată, cine nu a depus cerere de recurs în casație în interiorul termenului legal, nu mai poate beneficia de acest drept, iar dosarul se va înainta în câteva zile la instanța supremă unde se va aprecia asupra admisibilității cererilor de recurs în casație făcute până la data limită, după care se va putea trece la judecarea fondului recursului. Cererea de recurs în casație introdusă de apărătorul lui Gheorghe Popescu av. Petruț Ciobanu, are șapte pagini, în cuprinsul cărora se găsesc argumente solide în susținerea suspendării executării deciziei de condamnare, admiterea recursului în casație și înlăturarea greșitei aplicări a legi, încetarea procesului penal pentru infracțiunile pentru care Gică Popescu a fost condamnat și achitarea acestuia în raport de aceste infracțiuni. Antena3.ro prezintă fragmente din argumentele apărării în susținerea recursului în casație. In cerere se arată că Ghoerghe Popescu are un profil moral și un comportament care pledează pentru dispunerea suspendării executării hotărârii recurate, iar faptul că nu s-a sustras niciodată urmăririi penale sau judecății susțin posibilitatea dispunerii controlului judiciar de către magistrații ICCJ până la soluționarea recursului în casație. În cererea de recurs în casație, Gică Popescu, prin av. Petruț Ciobanu arată că prin Decizia penală nr.222A/04.03.2014 a Curții de Apel București s-au aplicat pedepse în alte limite decît cele prevăzute de lege. In acest sens, se subliniază, printre altele, că pedeapsa principală ce i-a fost aplicată este NELEGALĂ, prin încălcarea principiului legii mai favorabile: (...) Din perspectiva incidenței circumstanțelor atenuante judiciare, noul Cod penal restrânge sfera și efectele circumstanțelor atenuante judiciare, în sensul că, prevede, în mod restrinctiv, doar un număr de două circumstanțe spre deosebire de Codul penal din 1969, care doar exemplifică anumite împrejurări ce pot constitui ciscurmstanțe atenuante. Cu referire la circumstanțele atenuante, în prezența acestora, nu mai este obligatorie coborârea pedepsei sub minimul special, astfel cum prevedea Codul penal din 1969, efectul lor fiind limitat, în noul Cod penal, la reducerea limitelor legale de pedeapsă cu o treime. În cazul concursului de infracțiuni, intrarea în vigoare a Codului penal aduce modificarea ratamentului sancționator prevăzut de lege pentru concurs, instituind obligativitatea aplicării, la pedeapsa de bază, a unui spor egal cu o treime din suma celorlalte pedepse, în cazul închisorii. In aceste condiții, în mod greșit instanța de apel a constatat că legea penală mai favorabilă, în cazul recurentului-inculpat este Codul penal în vigoare în ceea ce privește cuantumul pedepselor, concursul real de infracțiuni existent și incidența cauzei care înlătură răspunderea penală-prescripția și a circumstanțelor atenuante (...) Pedeapsa complementară aplicată recurentului inculpat este nelegală, fiind aplicate și alte limite decât cele prevăzute de lege. Instanța de apel a considerat că în mod greșit faptul că prin natura faptelor, împrejurarea și modalitatea în care au fost comise, duc la concluzia unei nedemnități de natură electorală, astfel că , potrivit art.71 din Codul penal din 1969 se impune interzicerea exercitării acestor drepturi de către recurentul-inculpat (cu excepția dreptului de a alege) pe durata executării pedepsei principale (...) În cerere se mai arată că î ceea ce îl privește pe Gică Popescu, instanța a dispus în mod nelegal și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a avea calitatea de reprezentant al unui club de fotbal pe o durată de un an de la executarea pedepsei. Nelegalitatea acestei pedepse constă în faptul că Gică Popescu nu a ocupat nicio funcție și nici nu a exercitat vreo profesie la momentul la care se consideră că au fost săvârșite infracțiunile și nu a avut niciodată calitatea de rerezentant al unui club de fotbal. Cu referire la schimbarea încadrării juridic, în cererea de recurs în casație se arată că „au fost încălcate flagrant dispozițiile art.386 alin.1 C.p.p.", în sensul că lui Gică Popescu i s-a adus o vătămare în ce privește dreptul de apărare al acestuia, "vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin desfiintarea actului". Este vorba de schimbarea încadrării dintr-o nfracțiune de înșelăciune în firmă continuată, în duă de înșelăciune, dintr-o infracțiune de evaziune fiscală în formă continuată pe vechiul cod, una de evaziune fiscală în formă continuată pe noul cod, din două infracțiuni de spălare de bani prevăzute de art.23 lit.a și litera c din L.656/202, în două infracțiuni de spălare de bani prevăzute de art.29 litera a și c din aceeași lege. În cerere se arată că instanța nu a pus în discuție noua încadrare deși era obligata sa facă acest lucru,, astfel că dreptul la apărare al lui Gică Popescu a fost încălcat. De asemenea, în cerere se mai arată că judecătorii Curții de Apel București au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, prin încălcarea dispozițiilor legale privind limitele rejudecării, deoarece „instanța de rejudecare trebuie să se conformeze hotărârii instanței de recurs", în sensul că ICCJ, în cadru primului ciclu procesual, a statuat prin decizie că instanța de apel va putea administra și orice alte probe pe care le va aprecia utile. Înscrisurile depuse și admise la dosar de ICCJ nu au fost, însă, analizate, ulterior, de instanța de apel în rejudecarea cauzei în fond, avocatul Petruț Ciobanu arătând că ele au fost "ignorate cu desăvârșire„. În mod firesc, cererea de recurs în casație evidențiază și faptul că Gică Popescu a plătit impozitul stabilit de organele fiscale în sumă de 1.330.000 RON, cu titlul de impozit venit global regularizări 2003, suma fiind încasată de Administrația Financiară Sector 1. "În subsidiar, considerăm că instanța de apel nu a stabilit situația de fapt în mod clar și complet, a încălcat principiul legalității și nu a dat dovadă de rol activ, astfel încât aceasta a pronunțat o hotărâre judecătorească prin care a aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, în condițiile în care există o cauză de încetare a procesului penal", se mai arată în cererea de recurs în casație. În câteva zile, dosarul va ajunge, împreună cu cererea de recurs în casație a lui Gică Popescu, la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde magistrații urmează să se pronunțe asupra admisibilității.
sursa: antena3.ro
