Sorin Grindeanu a cerut o evidență a tuturor organizațiilor care au obținut statut de utilitate publică. La auzul acestei vești, ai spune că prim-ministrul vrea să deschidă cutia Pandorei și să se ia la trântă cu toate ONG-urile care există doar pe hârtie, abonate la bani publici.
Ca întotdeauna, povestea este un pic mai complicată. În realitate, acest anunț al lui Grindeanu nu reprezintă vreo noutate. Să vă explic de ce.
Grindeanu nu e primul care se gândește la o astfel de evidență. Liviu Dragnea declara în luna ianuarie că este necesară o analiză a tuturor organizațiilor neguvernamentale declarate de utilitate publică, pentru a se vedea dacă într-adevăr și-au dovedit utilitatea.
Dar atât Dragnea cât și Grindeanu par să bată apa pe loc, reluând un proces pe care guvernul tehnocrat l-a făcut anul trecut. Ultimul recensământ al acestui tip de organizații a fost realizat în septembrie 2016 și poate fi consultat aici. A reieșit din acea cercetare că din aproximativ 1.300 de asociații și fundații, doar 133 au obținut statutul de utilitate publică în urma unui proces de evaluare, restul primind direct acest statut, în baza unor legi speciale prin care au fost înființate, fără a li se aplica un filtru de selecție care să includă criterii minimale.
Printre principalele probleme identificate în raport, prezentat la momentul respectiv de Violeta Alexandru, ministrul delegat pentru consultare publică și dialog social, mai puteam regăsi și lipsa unor criterii de obținere a statutului ușor de operaționalizat sau intervenția politicului în procedură. Această ultimă problemă constatată a făcut ca statutul de utilitate publică să fie acordat organizațiilor cu precădere în anii electorali, cu un vârf în 2004 (27 de organizații) și 2008 (36 de organizații), acordându-se totodată și sume mari de bani din fondul de rezervă al Guvernului, fără o metodologie transparentă.
De asemenea, potrivit MCPDC, acordarea statutului s-a realizat în ultimii ani fără monitorizarea modalităţii de conformare a asociaţiilor şi fundaţiilor cu obligaţiile minimale prevăzute de lege, din cele 133 doar 39% dintre acestea publicând rapoartele de activitate în Registrul ONG şi 51% în Monitorul Oficial. Mai mult decât atât, 17 organizaţii nu au depus bilanţul pentru anul 2015 şi peste 40 dintre acestea înregistrează debite la bugetul de stat, în sumă totală de peste 1.700.000 lei.
Din declarațiile lui Grindeanu, nu pare ca actualul guvern să țină cont de studiul făcut în septembrie 2016. Astfel, va fi interesant de văzut în ce măsură analiza Executivului PSD se va potrivi cu cea tehnocrată. Și nu în ultimul rând, vor conta cu adevărat măsurile care vor fi propuse în urma cercetării realizate.
De exemplu, după prezentarea raportului din septembrie 2016, guvernul tehnocrat propunea o intervenţie legislativă care să vizeze modificarea condiţiilor de acordare a statutului de utilitate publică, a criteriilor de acordare, dar şi de retragere, responsabilitatea monitorizării îndeplinirii condiţiilor legale după acordarea statutului de utilitate publică și sancţiuni pentru nedepunerea la timp a rapoartelor cerute de lege.
Așadar, după declarațiile lăudabile ale actualului guvern, rămâne de văzut care va fi aportul lui în mod practic și ce va aduce nou pe acest subiect.
Comentează