O anchetă derulată de procurorii DIICOT Tulcea a dus la trimiterea în judecată a cinci inculpați – trei femei, un bărbat și o firmă – acuzați că ar fi pus pe picioare o structură organizată prin care ar fi scos ilegal milioane de lei din bugetul Primăriei Mihail Kogălniceanu. Potrivit anchetatorilor, mecanismul ar fi fost coordonat chiar din interiorul instituției, iar banii ar fi fost direcționați către conturile unor apropiați și ulterior retrași în numerar, prejudiciul total depășind patru milioane de lei.
Cine sunt inculpații și ce acuzații li se aduc
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a anunțat, luni, că procurorii Biroului Teritorial Tulcea au dispus trimiterea în judecată a cinci persoane – trei femei, un bărbat și o societate comercială, potrivit News.ro.
Aceștia sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave și spălare a banilor în formă continuată.
Dosarul a fost înaintat spre soluționare Tribunalului Tulcea.
Cum ar fi început mecanismul de delapidare
Potrivit procurorilor, punctul de plecare ar fi fost luna ianuarie 2016, când una dintre inculpate, angajată a Primăriei Mihail Kogălniceanu, ar fi inițiat deturnarea unor sume importante din bugetul instituției, în interes personal.
Femeia ocupa funcția de inspector în cadrul compartimentului Buget, Finanțe Contabilitate și avea atribuții care includeau gestionarea evidențelor contabile, controlul financiar preventiv și efectuarea plăților din conturile unității administrativ-teritoriale.
„Din probele administrate a reieşit că, în cursul lunii ianuarie 2016, una dintre inculpate, angajată în cadrul Primăriei Mihail Kogălniceanu, judeţul Tulcea, în funcţia de inspector la compartimentul Buget, Finanţe Contabilitate şi având ca atribuţii de serviciu, printre altele, întocmirea contabilităţii, efectuarea controlului financiar preventiv şi efectuarea plăţilor din conturile U.A.T. Mihail Kogălniceanu către diverşi furnizori ori aferente altor angajamente ale acestei instituţii, a iniţiat delapidarea unor importante sume de bani din bugetul instituţiei, în folosul propriu”, arată DIICOT.
Extinderea grupării și circuitul banilor
În intervalul 2016–2020, anchetatorii susțin că aceasta ar fi dezvoltat o grupare de criminalitate organizată, atrăgând în schemă și alți participanți. Printre aceștia s-ar fi aflat o altă angajată a primăriei, cu funcția de referent în același compartiment, dar și persoane din cercul familial al inculpaților, persoane fizice autorizate și firme controlate de apropiați.
Conturile acestor persoane și entități ar fi fost utilizate pentru transferul sumelor delapidate, după care banii ar fi fost retrași de la bancomate.
Plăți fictive și un prejudiciu de milioane
Pentru a masca dispariția fondurilor, femeia ar fi introdus în evidențele contabile operațiuni care nu corespundeau realității. Ar fi fost înregistrate servicii și activități inexistente, iar în total ar fi fost realizate 173 de plăți nejustificate.
Conform calculelor din dosar, prejudiciul produs instituției se ridică la 4.025.123,67 de lei. În timpul urmăririi penale, anchetatorii au reușit să recupereze 1.030.668 de lei.
Bunuri cumpărate din sumele deturnate
Procurorii arată că o parte din banii obținuți ar fi fost folosiți pentru achiziționarea de bunuri mobile și imobile.
Totodată, prin rechizitoriu s-a solicitat anularea a 116 ordine de plată care ar reflecta contravaloarea unor servicii fictive sau plata unor salarii necuvenite.
Sechestru pe bunuri și recuperarea prejudiciului
Anchetatorii au cerut instanței menținerea sechestrului asigurător instituit pe parcursul cercetărilor asupra mai multor terenuri, construcții și a unui autoturism aparținând inculpaților. Aceste bunuri sunt considerate susceptibile de a fi valorificate pentru acoperirea prejudiciului.
De asemenea, a fost solicitată obligarea inculpaților la plata sumei de 45.000 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Dosarul a fost transmis instanței competente, urmând ca Tribunalul Tulcea să analizeze probele și să stabilească răspunderea penală a celor trimiși în judecată. Până la o decizie definitivă, toți inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Comentează