Premium
CCR a respins miercuri, ca neîntemeiată, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați USR și ai partidului Forța Dreptei față de OUG care prevede că în anul 2023 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pot fi alocate, pe bază de hotărâri ale Guvernului, sume pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ordonatorilor principali de credite.
„În esenţă, Curtea a reţinut că nu sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât justificarea urgenţei reglementării a fost făcută în preambulul ordonanţei de urgenţă criticate, iar Guvernul este cel care conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice. Aprecierea oportunităţii adoptării unei ordonanţe de urgenţă, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar pe calea controlului parlamentar. Aşadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ al Guvernului, adoptând o lege de aprobare sau de respingere, forul legislativ având competenţa de a cenzura ordonanţa de urgenţă a Guvernului, atât sub aspectul legalităţii, cât şi al oportunităţii”, a transmis CCR într-un comunicat de presă.
Totodată, Curtea a reţinut că „nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 135 şi ale art. 137 din Legea fundamentală, întrucât legiuitorul a instituit două tipuri diferite de finanţări aflate la dispoziţia Guvernului, cu destinaţii diferite. Astfel, Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se repartizează pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar [art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice], în vreme ce Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului este cel care se repartizează pentru finanţarea unor acţiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate [art. 30 alin. (4) din Legea nr. 500/2002]”, conform CCR.
CCR: Alegerea este o problemă de oportunitate politică
„Nici Constituția și nici jurisprudența instanței de contencios constituțional nu impun Guvernului să aleagă între accesarea sumelor aflate în Fondul de rezervă bugetară și rectificarea bugetară, esențial fiind ca măsura să fie adoptată de Guvern prin proiecte de lege sau prin acte normative cu putere de lege, supuse ulterior analizei Parlamentului, care se va pronunța în sensul aprobării sau respingerii inițiativei legislative ori a ordonanței, după caz, controlând, astfel, actul normativ al Guvernului din perspectiva oportunității intenției/actului de legiferare. Alegerea uneia sau alteia dintre cele două surse de finanțare aflate la dispoziția Guvernului este o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce privește, în esență, relațiile dintre Parlament și Guvern”, a mai argumentat CCR.
Acuzațiile opoziției: buget paralel
Parlamentarii USR şi Forţa Dreptei au spus că prin actul normativ atacat la CCR „majoritatea PSD-PNL din Parlament i-a dat voie premierului Marcel Ciolacu să aloce discreţionar, cu încălcarea legilor României, tot mai multe miliarde din Fondul de Rezervă al Guvernului, fond care ar trebui să fie destinat doar cheltuielilor urgente sau neprevăzute”.
Liderul USR, Cătălin Drulă îl acuză pe Marcel Ciolacu că „şi-a creat un buget paralel, din care împarte bani când şi cui vrea el”.
Reprezentanţii USR mai spun că „de la începutul anului până acum, prin 58 de hotărâri de Guvern, Ciolacu şi Ciucă au scos din Fondul de rezervă nu mai puţin de 10,8 miliarde de lei. Iniţial, Fondul avea prevăzute doar 680 de milioane de lei”.
La rândul lor, parlamentarii din Forţa Dreptei precizează că „a fost introdus un tertip prin care Guvernul ocoleşte necesitatea adoptării rectificării bugetare”.
„Instituirea unei astfel de practici în privinţa cheltuirii fondurilor publice, utilizând criterii netransparente şi suspicionate a fi operate pe considerente de natură politică, arată un mod abuziv şi discreţionar de gestionare a bugetului de stat, adică a fondurilor provenite din taxele şi impozitele pentru care fiecare cetăţean este îndreptăţit să cunoască modul în care sunt cheltuiţi banii cu care a contribuit la bugetul public”, arată comunicatul de presă al partidului Forţa Dreptei.
