Premium
Proiectul de lege privind achizițiile publice, parte a noului pachet legislativ privind achizițiile publice, a fost aprobat în ședința de marți, 27 octombrie, a Guvernului.
Prin promovarea noilor reglementări, România preia în legislația națională cele mai recente norme cuprinse în directivele europene în domeniu, ceea ce reprezintă o schimbare esențială a gândirii care a stat la baza adoptării directivelor anterioare și implementează elemente importante din jurisdicția Curții Europene de Justiție în materia achizițiilor publice și concesiunilor, precizează Guvernul printr-un comunicat se presă.
De exemplu, una dintre modificări are în vedere reducerea costurilor pe termen mediu și lung prin introducerea conceptului „value for money” în criteriile de atribuire, avându-se astfel în vederecostul întregului ciclu de viață al produsului, serviciului, lucrării achiziționate, ci nu numai “prețul cel mai scăzut“.
Criteriul „prețul cel mai scăzut” nu va fi utilizat în cazul procedurilor de atribuire privind servicii intelectuale și care prezintă un grad de complexitate ridicat, ci doar criteriul “cel mai bun raport calitate-preț ”.
Proiectul de lege va clarifica aspectele privitoare la contractele a căror valoare estimată este mai mare decât pragurile reglementate de normele europene (n.n. Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE).
Mai precis, procedurile de atribuire reglementate de proiectul de lege se aplică în cazul atribuirii contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru a căror valoarea estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât următoarele praguri valorice:
- 22.908.118 lei – pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de lucrări;
- 591.918 lei – pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de produse și de servicii;
- 3.312.975 lei – pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice prevăzute de proiectul de lege (servicii de sănătate, servicii sociale și servicii conexe, servicii sociale administrative, servicii de învățământ, servicii hoteliere și de restaurant etc.)
Totodată, pentru reducerea timpului și creșterea eficienței, se va introduce obligativitatea utilizării mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire începând cu luna aprilie 2017 pentru unități de achiziții centralizate și din octombrie 2018 pentru toate unitățile contractante.
Un alt element de noutate constă în posibilitatea ca, în vederea participării la o procedură publică de atribuire, ofertanții să depună inițial un document unic de achiziție european în format electronic (DUAE), urmând ca numai ofertantului clasat pe primul loc să îi fie solicitate documentele care atestă îndeplinirea cerințelor cuprinse în documentele achiziției.
Proiectul va reglementa și posibilitatea utilizării unor liste oficiale de operatori economici agreați, în scopul participării la procedurile de atribuire, precum și un regim special de achiziționare a serviciilor sociale și altor categorii de servicii enumerate limitativ.
Un alt capitol al proiectului vizează condițiile, expres menționate, în care un contract de achiziție publică poate fi modificat pe durata executării acestuia, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, precum și cazurile care conduc la denunțarea unui contract de achiziție publică de către autoritățile contractante.
Un alt element de noutate este obligația realizării unui studiu de fundamentare de către autoritatea contractantă atunci când va intenționa să realizeze un proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung care să cuprindă fie executarea de lucrări și operarea rezultatului lucrărilor, fie prestarea, gestionarea și operarea de servicii, prin care se va demonstra necesitatea și oportunitatea realizării proiectului în acest mod. Studiul de fundamentare se va baza pe un studiu de fezabilitate în cazul proiectelor implicând executarea de lucrări.
Un alt aspect reglementat de proiectul de lege vizează prevenirea neregulilor și a acțiunilor care pot conduce la conflicte de interese. În acest sens, proiectul redefinește conceptul “conflict de interese“ în sensul extinderii spectrului definit de actuala legislație, care se rezumă la relații de rudenie sau capital.
