Guvernul nu e interesat de introducerea unui mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim (BNS)

Guvernul a dovedit lipsă de interes în respectarea recomandării Uniunii Europene privind introducerea unui mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim, se menţionează într-un comunicat al Blocului Naţional Sindical (BNS) dat publicităţii miercuri potrivit Agerpres.

"Adoptarea unui mecanism clar şi transparent pentru creşterea salariului minim, împreună cu un sistem solid de negocieri colective, sunt esenţiale pentru reducerea sărăciei lucrătorilor. În aceste zile, în Camera Deputaţilor se află în dezbatere un proiect de lege pentru modificarea Codului Muncii (Plx 295/2020), proiect ce propune introducerea unui mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim. (...) Reamintim faptul că instituirea unui mecanism transparent pentru stabilirea salariului minim este o recomandare de ţară făcută de instituţiile europene în fiecare an, începând din 2015", se precizează în comunicatul BNS.

Organizaţia sindicală aminteşte că inclusiv în acest an, pe 20 mai, Comisia Europeană a recomandat Consiliului Uniunii Europene aprobarea setului de recomandări de ţară pentru România, una din problemele sesizate în cazul României fiind lipsa unui mecanism obiectiv permanent de stabilire a salariului minim.

"Mecanismul ce se doreşte a fi instituit prin acest proiect de lege se înscrie în linia dezbaterilor purtate în acest moment la nivel european. Documentul dat publicităţii de Comisia Europeană în stagiul II de consultare cu privire la stabilirea unui salariu minim la nivel European indică două posibile mecanisme pentru stabilirea salariului minim - raportul între salariul minim brut şi câştigul salarial mediu sau median brut sau raportul între salariul minim net şi câştigul salarial mediu sau median net. Cu toate acestea am constatat lipsă de interes din partea Guvernului într-o abordare responsabilă a acestei teme, aşa cum rezultă de altfel şi din punctul de vedere exprimat de Guvern în respingerea acestui proiect de lege", notează BNS.

Blocul Naţional Sindical consideră că salariul minim a reprezentat unicul răspuns al Guvernului pentru contracararea încercării angajatorilor de a păstra salariile angajaţilor la un nivel redus.

"Salariul minim a funcţionat în ultimii ani în România ca principal instrument de politică salarială. Acesta a fost unicul răspuns al Guvernului pentru a compensa distrugerea negocierilor colective, astfel încât să contracareze parţial încercarea angajatorilor de a ţine costul cu forţa de muncă foarte jos", se menţionează în comunicatul BNS.

Blocul Naţional Sindical susţine că argumentele Guvernului pentru respingerea proiectului privind introducerea unui mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim sunt superficiale sau doar pe jumătate adevărate, invocând atitudinea Guvernului faţă de modelul de sprijinire a angajatorilor în cazul reducerii programului de muncă al angajaţilor.

"Argumentele utilizate de Guvern pentru respingerea acestui proiect, din punctul nostru de vedere, sunt fie superficiale, fie pe jumătate adevărate, de exemplu: Guvernul menţionează faptul că nota de fundamentare nu conţine o evaluare de impact, iar deficitul bugetar antrenat de aplicarea unui astfel de mecanism nu poate fi susţinut de Guvern, având în vedere constrângerile impuse de calitatea de membru al UE. Se scapă din vedere faptul că zilele trecute chiar Guvernul României a emis un proiect de act normativ, nefiind singurul caz de acest fel, fără nici un fel de evaluare a impactului financiar, deşi prin actul normativ respectiv se acordau subvenţii angajatorilor sub forma indemnizaţiilor pentru muncă redusă. În acest caz nu a existat interes pentru evaluarea impactului şi nici deficitul nu a fost un considerent suficient de important pentru a stopa Guvernul în luarea acestei decizii. Regula constituţională conform căreia 'Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare' este una aplicată discreţionar de Guvern dar şi de Parlament", se precizează în comunicatul BNS.

Guvernul menţionează că există un mecanism funcţional de stabilire a salariului minim si invocă acte normative şi structuri de dialog social, însă acestea nu au fost niciodată cu adevărat implicate în stabilirea salariului minim, acesta fiind şi motivul pentru care Comisia Europeană spune că România nu are un mecanism stabil şi transparent pentru stabilirea salariului minim, mai notează BNS.

"România are într-adevăr cea mai mare pondere a lucrătorilor plătiţi cu salariul minim, ceea ce este însă şi mai grav este faptul că această situaţia este identică atât în cazul contractelor cu timp parţial, respectiv a celor cu timp complet, cât şi în cazul contractelor de muncă pe durata nedeterminată sau determinată. O astfel de situaţie se găseşte în foarte puţine state membre UE", se menţionează în comunicatul BNS.