Guvernul Bolojan analizează joi, 30 octombrie, în primă lectură, un proiect de ordonanță de urgență care instituie un regim accelerat pentru realizarea de investiții în industria națională de apărare, cu accent pe capacități de producție și servicii de interes strategic. Inițiatorul este Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, care invocă deteriorarea mediului de securitate la Marea Neagră și obligațiile României ca stat membru NATO și UE.
Textul propune un cadru juridic special pentru proiecte destinate construirii, modernizării, reconversiei sau extinderii capacităților de producție ori servicii pentru apărare, definite ca necesare protejării „intereselor esențiale de securitate” și legate de producția sau comerțul cu armament, muniție și material de război. Sunt precizate, încă din articolul 1, terminologia, aria de aplicare și rolul ministerului de resort în autorizarea operatorilor economici vizați.
Fundamentarea susține că întârzierea unor programe de modernizare, pe fondul unui cadru legal insuficient și al constrângerilor bugetare, riscă să creeze „disfuncționalități pe termen lung” în structurile esențiale ale statului; se mizează pe transfer de tehnologie prin parteneriate cu state NATO/UE, modernizarea infrastructurii industriale și formarea continuă a resursei umane.
Filtru strategic: de la CSAT și CEISD la memorandumul de Guvern
OUG condiționează începerea investițiilor de o serie de avize și încadrări. Proiectele trebuie să fie conforme cu Strategia națională pentru industria de apărare, să se încadreze în domeniile din Legea 232/2016 și să fie înscrise în inventarul capacităților de apărare; elementele esențiale ale mandatului ministerului de resort și condițiile principale de realizare se aprobă prin memorandum de Guvern.
Pe fluxul de validare sunt menționate explicit avizul CSAT, ca necesar pentru protecția intereselor esențiale de securitate și securitatea aprovizionării, respectiv examinarea/avizarea de către CEISD potrivit OUG 46/2022 privind filtrarea investițiilor străine. Proiectele nu trebuie să distorsioneze concurența. În nota de fundamentare se reconfirmă traseul de avizare prin Consiliul Legislativ, CSAT și Consiliul Concurenței.
Investitorii privați care intră în structurile societăților mixte trebuie să dovedească experiență similară, capacitate financiară și tehnică, deținere de licențe/know-how, trecerea verificărilor de securitate pentru acces la informații clasificate și garanții privind securitatea informațiilor pe întreg ciclul de viață al proiectului. Respectarea standardelor de calitate și securitate în domeniul produselor/serviciilor este obligatorie.
Eticheta de „securitate națională” deschide derogări în lanț
Un capitol central al proiectului califică investițiile drept lucrări de interes strategic pentru securitatea națională și/sau de interes public național în sensul unor legi-cadru: expropriere, Cod fiscal, evaluare de mediu, regimul apelor, fond funciar și Codul silvic. Calificarea permite proceduri accelerate pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol sau fondul forestier, precum și pentru autorizări corelate.
Capacitățile rezultate sunt înscrise în inventare și în Planul de mobilizare a economiei naționale pentru apărare, iar destinația investiției „nu se modifică” pe durata existenței acesteia. Textul prevede posibilitatea ca acționarii să insereze în actul constitutiv „aspecte rezervate” pentru protejarea interesului esențial de securitate, fără a afecta drepturile investitorului privind managementul conferite de participarea majoritară.
La nivel de guvernanță corporativă, strategia de management este explicit în sarcina investitorului, care răspunde pentru efecte; se stabilesc praguri de control pentru tranzacții semnificative (de la 3% din activele nete sau cifra de afaceri) și obligații de raportare periodică ale consiliului de administrație către AGA. Auditul statutar se desfășoară conform ISA adoptate de Comisia Europeană.
Banii: aport de la buget cu acțiuni pentru stat și fonduri UE
La finanțare, proiectul permite alocări de la bugetul de stat, inclusiv TVA aferentă investiției, prin bugetul ministerului de resort, cu efectul dobândirii de participații de către stat. Operatorul economic poate folosi aceste sume ca aport în numerar la capitalul social al societății înființate pentru proiect. În paralel, se mizează pe fonduri externe prin programe europene destinate creșterii capacităților de producție din industria de apărare.
Nota de fundamentare insistă pe nevoia de reducere a dependenței de importuri, reluarea și omologarea producției la standarde NATO pe segmente cheie – de la pulberi și explozivi brizanți la muniții de artilerie, armament de infanterie, optoelectronică, mentenanță, autovehicule militare, comunicații și software – și pe atragerea investițiilor străine în societăți mixte, inclusiv prin clustere și fonduri nerambursabile. .
Concesiuni directe pentru terenuri și imobile, fără studiu de oportunitate
O serie de derogări din Codul administrativ permit concesionarea prin atribuire directă a imobilelor proprietate publică ale UAT-urilor sau ale statului pentru implementarea proiectelor strategice, cu eliminarea studiului de oportunitate și fără caiet de sarcini, documentația minimă fiind raportată la art. 313 alin. (1) lit. a) și g). Atribuirea se aprobă prin hotărâre de Guvern, pe maximum 49 de ani, redevența fiind stabilită pe baza valorii de piață determinate prin raport de evaluare.
În caz de reziliere din culpa investitorului, imobilele rămân în proprietatea publică, concedentul având drept la „justă despăgubire” conform legii. În ceea ce privește activele operatorului economic, proiectul permite închirierea directă, la preț cel puțin egal cu evaluarea ANEVAR, către societatea vehicul a investiției, dacă respectivele active sunt necesare realizării proiectului.
Regimul de exit e puternic securizat: la încetarea societății sau la decizii care duc la sistarea ori neutilizarea investiției, capacitățile trec în proprietatea statului și în administrarea ministerului de resort; dacă investitorul dorește să se retragă, operatorul economic de stat are drept de preemțiune la valoarea stabilită de un evaluator ANEVAR.
Argumentul urgenței și traseul de avizare
Proiectul invocă art. 115 alin. (4) din Constituție și art. 346 TFUE ca temei pentru intervenția normativă, apreciind că situația este „extraordinară” și nu poate fi amânată, iar măsurile nu trebuie să distorsioneze concurența pentru produse fără destinație specific militară. Nota de fundamentare reiterează cadrul european și necesitatea unui mecanism intern de implementare a art. 346 TFUE pentru investițiile în industria de apărare.
La nivel administrativ, implementarea ar urma să fie coordonată de Ministerul Economiei, cu avizarea prealabilă în plan intern și inter-instituțional. Documentul-cadru ar urma să fie completat cu memorandumuri punctuale de aprobare a mandatelor și condițiilor fiecărei investiții, inclusiv parametri de supraveghere a protejării intereselor esențiale de securitate.
În plan politic, proiectul se aliniază priorităților din Strategia națională pentru industria de apărare 2024–2030 și programelor europene recente dedicate consolidării bazei industriale de apărare, mizând pe co-producție, transfer de tehnologie și reconstrucția lanțurilor de aprovizionare interne.
Comentează