Premium
Guvernul vrea să aplice cel mai mare procent de impozitare pentru produse de economisire câștigurilor generate de fondurile de pensii, acuză Asociația Administratorilor Fondurilor de Pensii Private (APAPR).
Mai exact, câştigurile de capital din fondurile de pensii private ar putea fi impozitate cu 15 sau 20%, conform unor prevederi ale Codului Fiscal 2024.
Modificările Codului Fiscal vizau reformarea pensiilor speciale, prin supraimpozitarea veniturilor care nu provin din contributivitate.
UPDATE - Explicațiile Ministerului Muncii: Pensiile din Pilonul 2 NU vor fi impozitate suplimentar
Asociația atrage însă atenția asupra unor articole care pot afecta și pensionarii cu venituri din pensii private. Astfel, în noul Cod, câștigurile de capital din fondurile de pensii private (Pilonul II obligatoriu și Pilonul III facultativ) sunt asociate eronat cu partea necontributivă a pensiilor de serviciu, cunoscute ca „pensii speciale”, explică APAPR.
Specialiștii spun că orice încercare a guvernanților de a se apropia de banii strânși de români în fondurile private va avea un cost politic.
„Eu cred că, în momentul în care se vor atinge de acei bani, oamenii, chiar dacă nu sunt foarte educați din punct de vedere financiar, vor simți rapid că pierd bani. Și orice taxare, suprataxare a acelor bani de pensie în final va atrage nemulțumirea generală a oamenilor și, cu siguranță, sprijinul politic al unor partide care atentează la așa ceva va fi complet deteriorat”, susține Cristian Păun, profesor de economie.
Articolele din Codul Fiscal la care fac referire cei de la Asociația Administratorilor Fondurilor de Pensii Private sunt doar unele dintre modificările legislative importante care privesc pensiile private și care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2024.
1. Legea care schimbă baza de calcul a impozitării
Din 2024, se aplică Legea 309/2022, care modifică baza de calcul a impozitării pensiilor private. Mai exact, dacă până acum, la plata pensiilor private se aplica un impozit unitar de 10%, conform noii legi, impozitul ar urma să se aplice doar pentru sumele care depășesc 2.000 de lei, considerată bază neimpozabilă.
De exemplu, dacă un pensionar are o pensie privată lunară brută de 7.000 de lei, până la 1 ianuarie 2024, el primea în mână 6.300 de lei. Impozitul de 10% se aplica la toată valoarea pensiei private.
După 1 ianuarie, prin aplicarea Legii 309/2022, el va plăti impozit doar pentru 5.000 de lei, adică diferența dintre valoarea pensiei și plafonul neimpozabil de 2.000 lei. Adică ar lua în mână 6.500 de lei. Cu 200 de lei mai mult decât până acum.
„Este o lege pentru care ne-am luptat mult, noi cei de la APAPR. Pentru ca oamenii să câștige mai mulți bani”, spune Mihai Bobocea de la APAPR.
2. Codul Fiscal care intră în vigoare pe 1 ianuarie 2024
Una caldă, una rece, însă. De la 1 ianuarie 2024, câștigurile de capital din fondurile de pensii riscă să fie impozitate cu 10, 15% sau 20%.
Cum se va face calculul pensiei?
Dacă, la o pensie privată brută de 7.000 de lei, pe care o primește pensionarul nostru de mai devreme, contributivitatea e de 2.100 de lei, impozitul prevăzut de legea explicată mai sus se va aplica doar pentru cei 100 de lei peste baza neimpozabilă de 2.000 de lei. Deci va fi de 10 lei.
Pentru restul de 4.900 de lei, partea de necontributivitate, obținută din câștigurile financiare ale fondului de pensii, va plăti impozitul stabilit de noul Cod Fiscal.
Procentul de 10, 15 sau 20% este în funcție de valorile câștigurilor salariale minime medii brute, care în septembrie aveau valoarea de 4.593 de lei, respectiv 7.350 de lei.
Cei 4.900 de lei proveniți din câștigul financiar îl înscriu pe pensionarul nostru la un impozit de 15%. Adică va plăti 735 de lei impozit doar pentru această componentă.
În total, impozitul va fi de 745 de lei, iar omul va primi în mână 6.255 de lei, față de 6.500, cât ar fi primit fără noile prevederi din Codul Fiscal.
Și mai puțin decât ar primi în condițiile legii actuale - 6.300 de lei.
Legea 282/2023 - care modifică Codul Fiscal
La articolul 101 se stipulează.
(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:
a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3) Determinarea câştigului salarial mediu net prevăzut în prezentul articol se stabileşte prin deducerea din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) şi a impozitului pe venit.
(4) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin împărţirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia.
(5) Drepturile de pensie restante se defalcă pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat, reţinerii şi plăţii acestuia, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii.
Ce solicită APAPR
„Aplicarea acestor prevederi ar fi injust de penalizatoare pentru participanții la fondurile de pensii private și beneficiarii plăților, astfel că APAPR a demarat, în dialog instituțional cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Ministerul Finanțelor Publice (MFP), procedurile pentru clarificarea cât mai urgentă a acestei ambiguități legislative”, transmite APAPR.
Mai precis, Asociația solicită modificarea prin Ordonanță de Urgență a Codului Fiscal (Art. 100 și Art. 101) pentru a oglindi în mod corect diferența dintre principiul contributiv care guvernează prin excelență pensiile private și cel necontributiv al pensiilor speciale. În esență, APAPR solicită menținerea cotei actuale de impozitare - de 10%, în locul aplicării cotelor de 15% sau 20%.
Pensiile private, fructul dorit de Guvern
Banii strânși de români în fondurile private de pensii, la Pilonul II, au fost o tentație permanentă pentru guvernanții aflați în căutare de bani.
În martie 2018, cotizația la Pilonul II a fost redusă de la 5,1% la 3,75%, în contextul în care ar fi trebuit să crească la 6%.
În decembrie 2018, Guvernul Dăncilă venea cu o nouă variantă: posibilitatea ca oamenii să renunțe după cinci ani de cotizare la Pilonul II de pensii, iar banii să ajungă în Pilonul I, adică la stat, sau în Pilonul III, adică la pensia privată facultativă. Iar dacă persoana intra în câmpul muncii după intrarea în vigoare a acestei ordonanțe, opta direct pentru Pilonul I sau III.
Asaltul asupra pensiilor private a reînceput anul acesta.
În septembrie, conform unui document ajuns în presă înainte ca Marcel Ciolacu să prezinte pachetul fiscal de reformă în fața Parlamentului, printr-un amendament, obligativitatea aderării la Pilonul II dispăruse, iar participanții actuali ar fi trebuit să ceară în scris dacă vor să rămână în sistemul de pensii private.
Ulterior amendamentul a fost retras.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat ulterior că naționalizarea pensiilor din Pilonul II fusese discutată de coaliția PSD-PNL, la propunerea cuiva „care nu face parte din structurile politice”, iar ideea fusese respinsă.
„Nu face parte din structurile politice. Prefer ca acest subiect să nu-l aprofundez pentru interesele ţării noastre. Pentru binele şi interesul României, nu ar mai trebui să aprofundăm acest subiect. Instituțiile financiare se uita la noi. În calitate de ministrul al Finanţelor am spus că nu”, a spus Boloș, la Antena 3.
Ministrul a contrazis astfel o declarație a premierului Marcel Ciolacu, care declarase că subiectul desființării pensiilor private nu a fost discutat deloc în Coaliție.
Guvernul a decis totuși, în pachetul de măsuri fiscale, ca IT-iștii să nu mai contribuie obligatoriu la Pilonul II, ci doar la cerere.
Iar în noua lege a pensiilor, a fost reintrodusă plata unui comision din contribuțiile la Pilonul II pentru administratorii de fonduri de pensii. Comisionul abia fusese eliminat la sfârșitul anului trecut.
Ministrul Muncii, Simona Bucura, a dat însă toate asigurările că nu se va schimba nimic. Doar că va crește contribuția.
„La pilonul doi de pensii se mențin exact condițiile din acest moment. Anul viitor vom avea o creștere cu un procent a contribuției. Suntem la 3,75, va fi 4,75. Nu este nicio modificare. Este deja reforma asumată și închisă prin jalon PNRR de România”, a explicat aceasta, pentru Europa Liberă.
Cum explică specialiștii asaltul continuu asupra pensiilor private
Pensiile private sunt singura soluție viabilă pe termen lung pentru sistemul românesc de pensii, care e în pragul unui faliment, susține profesorul Cristian Păun. Iar guvernanții nu înțeleg că Pilonul II reprezintă o alternativă foarte sănătoasă la Pilonul I și care ar trebui încurajată, completează economistul.
„Aceste fonduri private de pensii, care sunt cu acumulare, reprezintă soluția falimentului iminent al Pilonului I de pensii. Care este nu un sistem propriu-zis de pensii. Este pur și simplu un sistem în care cineva plătește pensia altora și, la rândul lui, pensia va fi plătită din spate de alții” (Cristian Păun).
Și, tocmai pentru că nu înțeleg rolul acestor pensii private, încearcă să pună mâna pe bani, afirmă profesorul Păun:
„Ei nu văd că sistemul de pensii ar trebui să fie unul echilibrat și că echilibrarea sistemului de pensii se poate face printr-o multidiversificare a surselor din care se formează aceste pensii. Pentru că ei nu înțeleg rolul, atunci ei înțeleg și că pot să pună mâna pe acei bani, deși din punct de vedere juridic acei bani sunt banii noștri.”
Și nu doar banii sunt atracția în aceste fonduri. Există și o mare problemă ideologică, crede Cristian Păun. Fondurile private reprezintă o sursă puternică de putere financiară care va reforma și va presa reformarea multor lucruri în România.
„Adică în momentul când în conturile acestor fonduri de pensii se vor aduna miliarde, zeci de miliarde de euro, care sunt investiți în economia privată românească, și se vor vedea efectele de multiplicare absolut evidente și logice, automat, politicianul simte acest lucru ca pe o amenințare.
Nu mai e tătucu sursa prosperității tale, nu mai e ceea ce depinde de el, prin punctul de pensie, ci uite, piața, mecanismele de piață, acumularea de capital reprezintă alternativa bunăstării tale”, conchide Cristian Păun.
Pensii private - date statistice
La începutul lunii noiembrie, s-au făcut 15 ani de când a fost înființat Pilonul II de pensii. Iată bilanțul:
8,1 milioane de participanți;
117 miliarde de lei acumulați, dintre care trei sferturi reprezintă contribuțiile virate în sistem și un sfert (peste 30 de miliarde de lei) reprezintă câștigul net adăugat în conturile tuturor românilor care cotizează la fondurile de pensii private;
fondurile de pensii private din Pilonul II au făcut deja plăți în valoare totală de 1,7 miliarde de lei către 130.000 de beneficiari. Cifră așteptată va depăși 400 de milioane de euro (2 miliarde de lei) până la finele lui 2023.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că, din estimările Băncii Naționale, fondurile de pensii private vor ajunge la active record de 24,5 miliarde de euro.
„După 15 ani, fondurile de pensii private sunt acum cel mai important actor din sectorul financiar, după bănci. Banii administrați de aceste fonduri – circa 25 de miliarde de euro – reprezintă al doilea cel mai important activ financiar al populației, după depozitele bancare. Activele fondurilor de pensii reprezintă o acumulare istorică de capital românesc, care se regăsește inclusiv în dezvoltarea pieței de capital din România”, explica Mugur Isărescu.
preluare Europa Libera via Rador Radio România
