Premium
Hârtia sau cartonul și plasticul au ponderile cele mai mari în structura deșeurilor de ambalaje generate în România, cu 31,2%, respectiv 27,1% din total, arată o statistică publicată de Ministerul Mediului, prin Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase, în prima versiune a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), supusă, recent, dezbaterii publice, potrivit agerpres.
'În România, materialele de ambalaj cu ponderea cea mai mare sunt hârtia/cartonul și plasticul. Ambele materiale au ponderi asemănătoare (cuprinse între 27-31%). În perioada 2011-2014, hârtia și cartonul au avut ponderea cea mai mare, iar în anul 2010 materialul cu ponderea cea mai mare a fost plasticul. Variația cea mai mare în perioada de analiză au avut-o hârtia și cartonul (creștere cu 3,9% în anul 2014 față de 2010) și sticla (scădere cu 3,2% în anul 2014 față de anul 2010). Media europeană (EU-28) a structurii deșeurilor de ambalaje este mult diferită față de România. Astfel, la nivel european, materialul cu ponderea cea mai mare este hârtia și cartonul (40%), urmat de sticlă (20%) și plastic (19%)', se arată în documentul citat.
Pe de altă parte, baza de date națională privind ambalajele și deșeurile de ambalaje nu conține date privind cantitățile de deșeuri de ambalaje în funcție de sursa de generare. Totuși, 'pe baza informațiilor privind compoziția deșeurilor menajere și asimilabile și asumând că deșeurile de ambalaje municipale reprezintă 50% din deșeurile reciclabile menajere și asimilabile, rezultă că deșeurile de ambalaje ce se regăsesc în deșeurile municipale reprezintă 65% din totalul deșeurilor de ambalaje, iar deșeurile din industrie și comerț un procentaj de 35%'.
În ceea ce privește indicatorii de generare a deșeurilor de ambalaje în România, statistica arată că aceștia sunt de circa trei ori mai mici decât media europeană, respectiv de 62,4 kg/locuitor/an față de aproape 158 kg/locuitor/an.
'Faptul că indicatorii de generare a deșeurilor de ambalaje în România sunt mult mai mici decât media europeană se poate explica prin ponderea mare a populației din mediul rural, care are o rată de consum scăzută. În plus, o altă explicație ar putea fi că nu toți operatorii economici care introduc pe piață ambalaje au raportat datele sau au raportat cantități mai mici. Această ipoteză este susținută și de necorelarea dintre variația cantității de ambalaje introduse pe piață și variația PIB, precum și de creșterea cu circa 18% a cantității de ambalaje introduse pe piață în anul 2014 față de anul 2013 (cel mai probabil ca urmare a controalelor efectuate de AFM)', se menționează în PNGD.
Pe segmentul deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), statistica arată că, în prezent, în România, sunt licențiate șapte organizații colective menite să gestioneze aceste tipuri de categorii.
Ponderea cantității de echipamente electrice și electronice (EEE) pentru care organizațiile colective au preluat responsabilitatea a crescut constant în perioada de analiză (2010 — 2014), de la circa 80%, în anul 2010, la peste 99%, în anul 2014.
În acest sens, capacitatea totală de tratare a DEEE la nivelul României este de circa 120.000 tone/an.
'Având în vedere că cea mai mare cantitate de DEEE prognozată a fi generată în perioada următoare (anul 2020) este de circa 70.000 tone/an, rezultă ca există o capacitate suficientă de tratare a DEEE pentru acoperirea întregii cantități de deșeuri generate, în conformitate cu principiul proximității', relevă documentul Ministerului Mediului.
Ministerul Mediului a publicat, la sfârșitul săptămânii trecute, prima versiune a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), respectiv a Planului Național de Prevenire a Generării Deșeurilor (PNPGD)
''Scopul realizării Planului Național de Gestionare a Deșeurilor este de a dezvolta un cadru general propice gestionării deșeurilor la nivel național, cu efecte negative minime asupra mediului. Principalele obiective ale procesului de planificare sunt caracterizarea situației actuale în domeniu (cantități de deșeuri generate și gestionate, instalații existente), identificarea problemelor care cauzează un management ineficient al deșeurilor și al soluțiilor aplicabile, precum și identificarea necesităților investiționale în acest sector. Astfel, pentru caracterizarea situației existente în domeniu, au fost utilizate datele aferente perioadei 2010 — 2014, proiecția cantităților de deșeuri a fost realizată pentru perioada 2015 — 2025, iar planul de măsuri acoperă perioada 2018 — 2025'', se notează în documentul publicat pe site-ul ministerului de resort.
Comisia Europeană (CE) a anunțat, în data de 27 aprilie 2017, că trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a revizui și adopta planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare, potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar.
Directiva-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) are ca scop protejarea mediului și a sănătății umane prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse în contextul generării și al gestionarii deșeurilor, precum și prin reducerea impactului general și creșterea eficienței folosirii resurselor. În temeiul directivei, statele membre trebuiau să adopte, până la 12 decembrie 2010, planuri naționale de gestionare a deșeurilor, iar până la 12 decembrie 2013, programe de prevenire a generării de deșeuri.
Statele membre trebuie să își reevalueze planurile de gestionare a deșeurilor cel puțin o data la șase ani și, dacă este cazul, să le revizuiască.
România trebuia să finalizeze Planul Național de Gestiune a Deșeurilor (PNGD) până la 31 decembrie 2016, aceasta fiind o condiționalitate ex-ante asumată de către autorități printr-un acord semnat cu Uniunea Europeană, pentru a beneficia de fazarea mai multor proiecte cuprinse în exercițiul financiar anterior. Sancțiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român și Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente și ultimatumuri de conformare din partea forului european.
În prezent, România are o Strategie Națională de Gestionare a Deșeurilor (SNGD), revizuită în anul 2013 și aprobată prin HG 870/2013, prin care se stabilesc politica și obiectivele strategice ale țării în domeniul gestionării deșeurilor pentru perioada 2014 — 2020.
