HELLVIG PENTRU DESTEPTI
Daca vrem sa intelegem lumea spre care ne indreptam, consider ca merita sa facem o analiza serioasa a textului scris de Hellvig, cel mai longeviv director civil al SRI dupa revolutie. Nu pretuiesc textele pompoase in care diversi potentati ai zilei cauta sa para intelectuali prestigiosi, dar pentru mine Eduard Hellvig nu intra in aceasta categorie. Date fiind aceste considerente, am citit cu atentie analiza incercand sa descifrez lucrurile esentiale presarate de autor.
Textul debuteaza cu expunerea problemei esentiale a democratiilor liberale - stabilitatea societatii.
Polarizarea si reperele derivate din conceptul de “minoritati majoritare” conlucreaza pentru asaltul asupra rezilientei Occidentului. Societatile deschise au tendinta de a se macina la suprafata in vazul lumii, in timp ce societatile inchise se macina in interior, pe nevazute, acumuland frustrari sociale nedescarcate in sfera publica. Este evident ca rezistenta primului grup este infinit mai mare deoarece frustrarile acumulate se elibereaza periodic, in timp ce in statele iliberale acestea se aduna continuu pana cand rabufnesc asurzitor in fata tuturor. Capcana de astazi in care cad majoritatea liderilor autocrati este sa considere democratiile liberale esuate doar din perspectiva polarizarii agresive existenta in societate. Faptul ca Occidentul isi permite sa lase deschisa scena publica pentru confruntari intre diferite viziuni este doar o dovada a maturitatii democratice si nicidecum un punct de slabiciune.
Hellvig considera ca Romania poate fi un model pentru statele aflata la inceput de tranzitie deoarece am reusit sa incheiem cu succes aceasta perioada complicata a istoriei.
Calea de urmat, in viziunea sa, este imbinarea intre reperele liberale occidentale si cele nationale, deoarece democratia ofera aceasta sansa a adaptarii la specificul cultural al fiecaruia. Istoria ne-a invatat ca simpla copiere a institutiilor democratiei liberale nu asigura succesul garantat, in acest sens existand o serie intreaga de state care au esuat. Lumea in care am intrat este despartita vizibil de un ZID care va imparti cele doua blocuri pentru urmatoarele decenii. Occidentul se va duela economic si militar cu statele autocratice, iar Europa de Est este astazi o zona de intersectie intre cele doua blocuri tectonice. Fiecare tara isi va alege blocul favorit, din fericire pentru noi Romania aderand cu succes, de ceva timp, la blocul occidental, fara a ne debarasa de specificul national precum altii.
Marea greseala a Occidentului a fost sa ignore avertismentul lui Fukuyama din finalul volumului “Sfarsitul istoriei si ultimul om” pe care l-am relevat in textul de pe Verdict App - “Demnitatea si omul”.
Prabusirea sistemului social marxist a lasat Occidentul fara un “dusman vizibil”, fapt care ne-a indemnat la delasare si un tip de aroganta superioara. America nu a reusit sa profite inteligent de fereastra de oportunitate in care si-a impus unilateralismul global. Greselile vizibile din ultimii 20 de ani, in zone precum Africa sau Orientul Mijlociu, au dat glas unor lideri autocrati, doar ca prapastia dintre critica si solutie este foarte mare, dovada vie fiind reprezentata de societatile conduse de ei.
Pe langa acest fapt, Occidentul este macinat vizibil de vocea nemultumita a celor “ramasi in urma” din societate. Brexitul si alegerea lui Trump nu sunt decat niste exemple reale ale acestei frustrari sociale acumulate. Pana la acest moment nu a fost gasit un antidot din simplul motiv ca liderii vestici nu inteleg cauza problemei. Factorul esential este natura umana, mai precis faptul ca indivizii rationeaza in valorile relative, nu absolute. Explic!
Studiile comportamentale efectuate de economisti renumiti releva ca indivizii prefera sa castige 50.000 de euro anual daca restul castiga 25.000, decat sa castige 100.000 euro anual in timp ce restul castiga 250.000.
Cu alte cuvinte, succesul si prestigiul social conteaza mai mult decat valoarea absoluta a venitului. Acest reper ciudat intiparit in natura umana a fost exacerbat de ultimii 30 de ani ai neoliberalismului individualist. Astazi, majoritatea din Occident traieste mult mai bine ca acum 30 de ani, lucru subliniat si de Hans Rosling in Factfulness, doar ca acest lucru nu conteaza. Sentimentul de frustrare vine din faptul ca restul lumii s-a dezvoltat si vesticii nu mai sunt singurii cu bani. Ne doboara mental etalonul comparatiei, chiar daca veniturile absolute castigate sunt mai mari. Aceasta este cauza principala a nemultumirii sociale pregnante din Occident, despre care niciun lider nu vorbeste si nu este constient.
Hellvig, ca orice om inteligent extrem de informat, stie ca lumea din urmatoarele decenii se va imparti in doua blocuri combatante. Mai mult decat atat, Romania si-a ales o cale proprie, in care Occidentul este un partener fara drept de veto. Interesele nationale primeaza pentru ca la finalul zilei doar Romania conteaza, in timp ce finalizarea cu succes a tranzitiei ne-a conferit acest drept:
“Pentru prima dată în mult timp, Europa de Est nu este doar o sursă de conflicte, dispute și provocări, ci și mediul care promovează semnele unei noi ere. Astăzi, mai multe dintre aceste țări și-au finalizat tranziția și sunt capabile să demonstreze noi capacități - printre ele România și Polonia”.
Conceptul de sat global a fost unul utopic si aspirational, deoarece istoria ne-a demonstrat fara echivoc “ca civilizatii distincte au coexistat, cu grade variabile de toleranta si dezvoltare”. Pandemia si razboiul ne-au subliniat imposibilitatea intoarcerii la dinamica globala anterioara, iar Romania este constienta de acest lucru. Prosperitatea si dezvoltarea nationala sunt tintele pe care trebuie sa le atingem in timp ce Occidentul dezbate teme polarizante, precum inteligenta artificiala sau schimbarile climatice.
Hellvig subliniaza apasat ca “Țările europene cu puternice tradiții democratice la nivelul UE au fost întotdeauna modele de democrație funcțională. Dar acum are loc o schimbare, și apar noi oportunități; regiunea poate crea propriul său motor de dezvoltare proactivă. Această rol poate fi asumat de România și Polonia”.
In acelasi timp, relatia cu Ungaria trebuie tratata cu inteligenta si maturitate, divagatiile suveraniste neavand loc la masa baietilor mari care negociaza la alt nivel. Cu alte cuvinte, Siemion se poate urca alaturi de Sandala in caravana medicala din PNRR, unde sa inceapa sa isi faca reciproc EKG.
Blocul estic al Europei demonstreaza ca un nou model societal rezilient isi face aparitia, in care valorile nationale se imbina cu trecutul comun zbuciumat. Acest tip de societate este mai rezistenta in absorbirea socurilor si amenintarilor care se vor ivi in era confruntarii din jurul ZIDULUI, noul Razboi Rece al secolului XXI.
un comentariu de Dana Budeanu pentru Verdict App
Comentează