DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Hramul Catedralei Patriarhale - Sf. Constantin este fondatorul Europei creştine

Patriarhia Romana

În omilia rostită cu ocazia serbării hramului Catedralei Patriarhale, Episcopul vicar Varlaam Ploieșteanul a explicat de ce Sfântul Împărat Constantin cel Mare este socotit întocmai cu apostolii și reprezintă un model de lider creștin potrivit Basilica.ro.

Prin Edictul de la Milano (313), acesta a permis libertatea tuturor religiilor în Imperiul Roman, despovărând astfel creștinii de permanenta amenințare a persecuțiilor. El a creat condițiile pentru unificarea dreptei credințe, convocând Primul Sinod Ecumenic la Niceea, când Sfinții Părinți au stabilit Simbolul de Credință.

Domnia sa „a însemnat un nou început în istoria umanități, a marcat o despărțire a civilizației europene de cultura și mentalitatea păgână”, a spus Episcopul vicar, citându-l pe filosoful Constantin Noica, care afirma că civilizația europeană începe la Niceea.

Împăratul a realizat și „o adevărată revoluție socială”, a mai spus ierarhul, creștinând legea și instituțiile, „oferind drepturi minorităților, dăruind libertate de conștiință tuturor oamenilor și punând bazele noii civilizații europene”.

Preasfințitul Părinte Varlaam a enumerat câteva schimbări uriașe făcute de împărat:

  • a pus crucea și monograma lui Hristos pe steagul imperiului și pe coifurile soldaților;
  • „a dezbrăcat” Cultul Împăratului de semnificațiile idolatre, păstrând doar aspectul politic-administrativ și transformând templele dedicate acestuia în locuri publice de recreere;
  • a eliminat din legile penale pedepsele care contraveneau învățăturii creștine despre demnitatea omului creat după chipul lui Dumnezeu (răstignirea, zdrobirea picioarelor, însemnarea sclavilor sau prizonierilor cu fierul roșu);
  • a interzis jocurile sau luptele sângeroase și mortale cu gladiatori;
  • episcopii și preoții au primit dreptul de a proclama libertatea sclavilor;
  • a preferat creștini în armată și administrație, pentru virtuțile lor morale;
  • a ridicat instituția căsătoriei „la rangul pe care l-a avut în rai, când Dumnezeu a creat pentru Adam pe femeia sa, Eva, legătură care a fost binecuvântată de Mântuitorul prin prezența Sa la Cana Galileei”;
  • a inițiat lucrarea filantropică a Bisericii, pentru bătrâni, bolnavi, orfani, văduve, străini;
  • a determinat retrocedarea locașurilor de cult și a bunurilor confiscate de la creștini în timpul persecuțiilor, sau despăgubirea acestora pentru ele;
  • a reconstruit, din averea personală și din vistieria statului, biserici distruse în timpul persecuțiilor, și a ctitorit altele noi;
  • a chemat din exil pe episcopi, preoți și creștini.

„Cel mai mare gest pe care l-a făcut pentru a arăta despărțirea sa de trecutul păgân al imperiului a fost mutarea capitalei de la Roma, oraș profund păgân, în vechea cetate Byzantion, din Asia Mică”, a spus Episcopul-vicar. Acesta avea să se numească apoi Constantinopol, după numele împăratului.

Credința și zelul cu care Sfânta Elena, cea care l-a născut și l-a crescut pe împărat, a descoperit Crucea lui Hristos și a ctitorit primele biserici din Țara Sfântă, precum și reformele pe care fiul ei le-a făcut „ne arată convertirea autentică și profundă a Sfântului Constantin”, a spus ierarhul.

Acesta a oferit un model autentic de conducător creștin, preocupat atât de bunăstarea materială, cât și spirituală a poporului. Multe capete încoronate i-au urmat exemplul, a afirmat Preasfințitul Părinte Varlaam, evocându-l pe Sfântul Constantin Brâncoveanu, care a purtat numele marelui împărat și a fost martirizat chiar în orașul pe care acesta l-a întemeiat.

În galeria sfinților români care i-au călcat pe urme se află și Sfântul Voievod Neagoe Basarab, „un conducător creștin isihast”, precum și Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, care „a construit o mulțime de  biserici și de mănăstiri și a apărat cu sabia în mână, ca oarecând Constantin, lumea creștină de năvălirea hoardelor păgâne”.

Ierarhul și-a încheiat cuvântul cu îndemnul de a ne inspira din viața acestor înaintași și de a prelua de la ei „râvna pentru Biserică, dragostea pentru creștini, fidelitatea față de Hristos și cinstirea Crucii Lui”.

Catedrala Patriarhală

Lăcaşul de cult cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” este ctitoria domnitorului Constantin Şerban Basarab (1654-1658).

Catedrala a fost sfinţită de Patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreună cu Mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzău.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.