Hurezeanu: Nu trebuie exagerată dimensiunea germană a personajului Iohannis

Doi președinți diferiți ca personalitate, Traian Băsescu și Klaus Iohannis, par să aibă aceeaşi strategie diplomatică. În primele patru luni de mandat la Cotroceni, Klaus Iohannis şi Traian Băsescu au avut întâlniri oficiale cu lideri din aceleaşi state. Europa de Est, Belgia, Franța, Germania şi Italia au fost principalele destinaţii ale şefilor de stat din România în 2005 şi 2015.

„Există, de exemplu, o regulă ca un președinte american, după instalare, să viziteze...Minoritarul, să zicem, etnic Obama a vizitat o țară hispanică din America de Sud, pentru că, pe lângă afroamericani, cei care l-au votat cel mai mult au fost membrii din comunitatea hispanică, imensă și în expansiune. Reprezentanții establishmentului de pe coasta răsăriteană, WASP (White Anglo-Saxon Protestant – n.r.) , președinți, vizitau Marea Britanie, Irlanda, fără îndoială, cei mai mulți veneau la Bonn sau la Berlin, apoi Franța. Sunt astfel de agende aproape bătute în cuie pentru marile țări”, a declarat Emil Hurezeanu, pentru Digi24.

„Nu există un cancelar nou instalat care să nu viziteze Parisul și Varșovia, pentru că sunt țările cu care Germania a avut totdeauna probleme și țările cu care Germania, după 1990, după Reunificare, s-a reconciliat, Franța acceptând unificarea Germaniei în NATO, în Uniunea Europeană, o nouă Germanie mare, coșmarul ei fiind de sute de ani, dar în alte condiții, astăzi, el e digerat; iar Polonia temându-se tot timpul, până în momentul semnării Acordului de reunificare, că Germania ar putea să pretindă teritoriile mai vechi, Silezia și toate celelalte, care au fost modificate, pentru că granița a fost împinsă înspre vest (...) și declarațiile politicienilor germani erau întotdeauna echivoce, chiar până în 1989 (...)”, a mai spus jurnalistul.

În aceste condiții, Emil Hurezeanu crede că e normal ca și un președinte român, proaspăt instalat, să dorească „să-și stabilească, să-și întărească perimetrul și balizele pe hartă”.

Emil Hurezeanu mai vede un element comun în programul extern similar al celor doi președinți – fostul ministru de externe Mihai Răzvan Ungureanu i-a sfătuit pe amândoi: „Dl. Băsescu a vrut Axa, dar Axa a funcționat mai puțin în direcția Londrei, unde a fost o singură dată în vizită, chiar la începutul mandatului, bineînțeles a funcționat în cazul Statelor Unite, dar și relația cu Franța, și relația cu Germania au fost dezvoltate de președinte. Un parteneriat strategic cu Franța a fost pus pe picioare de către președintele Băsescu și președintele Sarkozy, după aceea a fost cumva aspirat de conținut din tot felul de motive. Iohannis a fost probabil sfătuit bănuiesc că de dl Ungureanu, în prima fază, care întâmplător sau nu a fost un artizan de politică externă și în preajma președintelui Băsescu... Probabil a fost și flerul lui (al lui Iohannis – n.r.) și al altor consilieri. Cea mai bună idee pentru un președinte român de origine germană este să viziteze Franța prima oară”.

Pe de altă parte, Emil Hurezeanu atrage atenția că „nu trebuie exagerată dimensiunea germană care ar deschide toate drumurile dintre București și Berlin și dimensiunea germană a personajului Iohannis. Există o tentație, ea a avut un impact puternic în presă, în opinia publică, îl va ajuta pe Iohannis și va ajuta România să aibă un profil mai accentuat, dar dl Iohannis va rămâne președintele român al unei țări care se numește România și judecat în funcție de asta, după trecerea timpului”.