Premium
Un complet de cinci judecători de la instanţa supremă reia, luni, dezbaterile în cazul apelurilor din dosarul în care fostul edil Radu Mazăre este judecat pentru fapte de luare de mită legată de construirea completului de locuinţe Henri Coandă din Constanţa.
La teremenul de luni al procesului instanţa va verifica dacă la dosar s-a primit un răspuns din partea statului Madagascar privind judecarea acestuia în acest dosar, după ce statul străin l-a extrădat în vederea executării deciziei definitive de condamnare din dosarul retrocedării plajelor.
Concret, imediat după extrădarea sa în România Radu Mazăre a cerut prin avocatul său să fie întrebat statul Madagascar dacă este de acord ca în România el să fie judecat în alt dosar decât cel pentru care a fost punctual extrădat, respectiv dosarul retrocedării unor plaje.
Cei cinci judecători au fost de acord cu această solicitare la acel moment şi au transmis întrebarea statului străin prin intermediul Ministerului Justiţiei.
"Sesizează Ministerul Justiţiei al României în vederea formulării solicitării către autorităţile din Republica Madagascar referitoare la obţinerea consimţământului pentru judecarea persoanei extrădate Mazăre Radu Ştefan pentru săvârşirea unei infracţiuni de luare de mită, prevăzuta de art. 289 alin.1 Cod penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 6 şi 7 din Legea nr. 78/2000 şi a dispoziţiilor art. 5 alin. 1 Cod penal, şi a trei infracţiuni de fals în declaraţii, prevăzute de art. 28 din Legea nr. 176/2010 raportat la art. 326 Cod penal, toate în concurs real prevăzut de art. 38 alin. 1 Cod penal.
Menţine termenul stabilit în cauză pentru data de 18 septembrie 2019, ora 9:00, sala M3, precum şi dispoziţiile cuprinse în încheierea din data de 10 iunie 2019. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 iunie 2019.", au notat judecătorii la acel moment în încheierea de şedinţă.
De la acel moment Madagascar nu a transmis răspunsul la întrebarea instanţei supreme.
Procurorii DNA au atacat cu apel prima decizie din acest dosar, după ce un complet de trei judecători de la instanţa supremă a stabilit achitarea celor judecaţi dar stabilirea unor amenzi penale de câte 5.000 de lei.
Cu faţa curată dar cu banii luaţi
În iunie 2018 Fraţii Radu şi Alexandru Mazăre au fost achitaţi instanţa supremă în dosarul privind construirea de locuinţe modulare grupate în campusul social "Henri Coandă" din Constanţa, instanţa aplicându-le însă fiecăruia câte o amendă penală de 5.000 de lei.
Potrivit deciziei instanţei, Alexandru Mazăre a fost achitat pentru complicitate la luare de mită, dar amendat pentru fals în declaraţii. Totodată, Radu Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, a fost amendat pentru fals în declaraţii şi achitat pentru luare de mită.
Tot în acest dosar, omul de afaceri Avraham Morgenstern a fost achitat pentru dare de mită.
Decizia nu este definitivă.
Instanţa a atras atenţia fraţilor Mazăre că dacă se vor sustrage de la plata amenzii le va fi înlocuită măsura cu pedeapsa închisorii.
S-au cerut pedepse de şapte ani
La ultimul termen al procesului în faza de fond, reprezentantul DNA a solicitat condamnarea fostului primar al municipiului Constanţa Radu Mazăre la şapte ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi 2 ani închisoare pentru fals în declaraţii. Aceleaşi pedepse au fost cerute şi pentru fostul senator Alexandru Mazăre, acuzat de complicitate la luare de mită şi fals în declaraţii.
De asemenea, DNA a cerut ca omul de afaceri Avraham Morgenstern să fie condamnat la 5 ani de închisoare pentru dare de mită.
Reprezentantul DNA a arătat că, în anul 2011, Consiliul Local Constanţa a lansat un program de construcţie a unor locuinţe sociale în cartierul "Henri Coandă", însă Radu Mazăre a făcut demersuri pentru ca licitaţia să fie câştigată de firma Shapir Structures SRL, controlată de omul de afaceri Morgenstern Avraham.
Morgenstern Avraham şi Radu Mazăre ar fi purtat negocieri în cadrul a două întâlniri avute în anul 2011, una la locuinţa fostului primar din Constanţa şi alta în Bucureşti, la ultima participând şi omul de afaceri Elan Schwartzenberg.
Potrivit DNA, în schimbul acestor demersuri, Radu Mazăre a primit o mită de 175.000 de euro, tranzacţia fiind intermediată de Elan Schwartzenberg. Banii ar fi fost viraţi în conturi bancare deţinute de fraţii Mazăre în Israel, prin intermediul societăţii offshore Melici Management Inc, controlată de Schwarzenberg.
Acuzaţiile din acest dosar au legătură cu programul de construire de locuinţe modulare grupate în campusul social "Henri Coandă", lansat în anul 2011 şi aprobat prin hotărâre a Consiliului Local Constanţa.
"Pe fondul demarării acestui proiect, inculpatul Morgenstern Avraham, în calitate de reprezentant al unei societăţi comerciale, a dorit să îşi asigure câştigarea licitaţiei ce urma să fie organizată. Astfel, în cursul anului 2011, omul de afaceri i-a remis primarului municipiului Constanţa, Mazăre Radu Ştefan, suma totală de 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câştigarea licitaţiei ce avea ca obiect contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)", susţinea DNA.
Potrivit procurorilor, din suma totală de 175.000 de euro, 95.000 de euro au fost transferaţi către contul personal al primarului Mazăre şi 80.000 de euro către contul pus la dispoziţie de fratele său, Alexandru Mazăre, ambele deschise la o bancă din Israel. Banii, primiţi în mai multe tranşe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparţinând unor societăţi off shore deschise la bănci din străinătate, afirmă anchetatorii.
"În schimbul acestor sume de bani, inculpatul Mazăre Radu a efectuat o serie de demersuri ce intrau în sarcina atribuţiilor sale de serviciu (ex. iniţierea unor hotărâri de consiliu local prin care au fost aprobate diverse etape ale procedurii de achiziţie sau prin care a fost favorizată societatea comercială reprezentată de inculpatul Morgenstern Avraham)", mai spun procurorii.
În declaraţiile de avere din perioada 2011 - 2012, fraţii Mazăre nu au menţionat conturile personale deschise la unitatea bancară din Israel şi nici sumele de bani virate cu titlu de mită de către omul de afaceri, potrivit DNA.
