Premium
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis, luni, 13 februarie, sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov și a stabilit că Unitatea Militară Spitalul Militar Brașov nu poate fi autor al infracțiunilor de luare de mită și abuz în serviciu. Sesizarea a fost formulată într-un dosar penal aflat în faza de apel, după ce Tribunalul Brașov a dispus achitarea. Atât decizia ÎCCJ, cât și motivarea hotărârii primei instanțe confirmă cele scrise de stiripesurse.ro în urmă cu mai bine de patru ani, la momentul trimiterii în judecată: spitalul nu putea fi subiect activ al celor două infracțiuni.
Decizia ÎCCJ
Decizia nr. 9 - Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov - Secția penală prin încheierea de ședință de la data de 16 noiembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. 1802/62/2019, prin care solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept în materie penală:
„Dacă unitatea militară - spital militar este autoritate publică sau instituţie publică, iar în cazul în care este instituţie publică, dacă o instituţie publică - unitate miliară - poate fi subiect activ în calitate de autor al unor infracţiuni de serviciu şi de corupţie, respectiv infracţiunea de luare de mită, prevăzută de dispoziţiile art. 289 alin. (1) din Codul penal şi abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din Codul penal, infracţiuni care prevăd subiect activ nemijlocit calificat, funcţionar sau funcţionar public.”, şi stabileşte că:
Spitalul miliar este instituţie publică în sensul art. 135 din Codul penal, iar aceasta nu poate fi autor al infracţiunilor de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din Codul Penal şi abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din Codul penal.
Procurorii care au trimis în judecată o unitate militară esenţială pentru NATO
Procurorul Bogdan Codreanu, de la Parchetul Tribunalului Braşov, şi şeful său, Claudiu Sandu (ajuns între timp membru CSM), au trimis în judecată, în 2019, un medic care a activat la Spitalul Militar „Regina Maria” din Braşov. Medicul, care nu mai lucrează la unitatea medicală braşoveană, era acuzat de zeci de fapte de „luare de mită”, „abuz în serviciu” şi „primire de foloase necuvenite”, după ce mai mulți pacienți ar fi făcut donații către spital și ar fi cumpărat din bani proprii consumabile necesare în tratamentele medicale de care aveau nevoie.
Cei doi procurori nu s-au oprit însă aici, ci au trimis în judecată şi spitalul, unitate militară care participă periodic la cele mai importante exerciţii NATO din regiune, sub acuzaţiile de „luare de mită” şi „abuz în serviciu”. Cele două infracţiuni presupun un subiect activ specializat – funcţionarul public, însă procurorii au considerat că instituţia poate răspunde penal în acest caz, în ciuda articolului din Codul Penal care spune că instituţiile publice nu răspund penal pentru infracţiunile săvârşite în exercitarea unei activităţi ce nu poate face obiectul domeniului privat.
Aceste aspecte, semnalate de stiripesurse.ro în mai multe articole în 2019, au fost ignorate total. Inițial, judecătorul de cameră preliminară (prima fază după trimiterea în judecată, în care se verifică, printre altele, legalitatea administrării probelor) a retrimis dosarul la parchet, pentru refacerea rechizitoriului. Hotărârea a fost însă întoarsă de la instanța superioară, care a trimis cauza la reanaliză în camera preliminară la Tribunalul Brașov. În cele din urmă, la aproape doi ani de la finalizarea rechizitoriul, dosarul a intrat în 2021 la judecata pe fond. După doar câteva luni, pe 19 ianuarie 2022, a venit achitarea.
O achitare rușinoasă - Instanța confirmă argumentele stiripesurse.ro
Atât medicul, cât și spitalul au fost achitați de Tribunalul Brașov, iar temeiul este cel care arată domensiunea neregulilor din dosar: fapta nu există și fapta nu este prevăzută de legea penală. Motivarea hotărârii reține tocmai imposibilitatea ca spitalul să fi fost subiect activ al infracțiunilor, adică să poată fi acuzat de comiterea lor.
„În speță este vorba de un spital, activitatea unei asemenea instituții poate fi reglementată atât în domeniul public cât și în domeniul privat, însă nu este vorba de orice fel de spital, ci de unul militar, înființat ca o unitate militară, or unități militare nu pot fi organizate în domeniul privat. Spitalul nu devine militar doar în caz de război ci acesta are acest regim și pe timp de pace, perioadă în care este organizat tot c o unitate militară cu reguli specifice unui spital care oferă servicii medicale tuturor persoanelor”, se arată în motivare.
„Unitatea militară (nu spitalul) nu este persoană juridică, deci nu este titulară de drepturi și obligații și ca atare nu poate fi subiect activ al unei infracțiuni”, mai reține instanța, argument la care revine ulterior: „Din perspectiva statului său de unitate militară, ca structură subordonată Direcției Medicale a MApN, Spitalul de Urgență «Regina Maria» Brașov nu are personalitate juridică proprie, ceea ce reprezintă impediment absolut în calea angajării răspunderii penale.”
- Motivarea integrală, AICI! (.pdf)
Eroarea majoră în exercitarea acțiunii penale nu este doar una care ține doar de detalii procedurale, ci se referă inclusiv la fondul cauzei. Astfel, în motivarea instanței se arată că susținerile procurorului referitoare la presupunsa luare de mită și constrângerea pacienților pentru a face donații nu au fundament în realitate:
„Probatoriul cauzei a relevat că actul medical nu a fost condiționat de plata vreunei donații de către pacienți pentru realizarea actului medical. Opțiunea a aparținut pacienților, iar efortul financiar făcut de aceștia s-a regăsit în prestația medicală realizată pentru ei în cadrul instituției spitalicești. Banii obținuți din donații au fost folosiți în integralitate în cadrul spitalului exclusiv în scop medical, pentru amenajarea secției, pentru achiziția de câmpuri sterile de unică folosință sau pentru achiziția instrumentarului specific intervenției.”
„Probatoriul cauzei nu a relevat că pacienților li s-a impus în vreun fel sau altul plata donației sau a instrumentarului medical folosit pentru intervenția lor chirurgicală. Actul medical nu a fost condiționat în vreun fel. Recomandarea medicală făcută de medic în inetresul pacientului nu poate fi coinsiderată o încălcare a prevederilor legale, toate demersurile efectuate fiind în scopul informării pacientului.
Persoanele vătămate audiate în cursul urmăririi penale nu au confirmat punctul de vedere reținut de procuror sub aspectul forțării efectuării donației, bani care s-au regăsit în tratamentul ce li s-a aplicat lor.
În ceste condiții, având în vedere dinamica faptelor, în speță de față nu ne putem afla în prezența infracțiunii de luare de mită. Banii plătiți de pacienți pentru instrumentarul folosit în cadrul intervențiilor chirurgicale (electrocauter, câmp steril sau alte asemenea cheltuieli medicale) au fost destinați exclusiv actului medical, în propriul interes al pacienților, aceste sume de bani au reprezentant doar o mică parte din costul intervenției, nu a existat o pretindere sau o primire de bani, fiecare pacient a avut posibilitatea să aleagă fără a exista vreo constrângere sau condiționare dacă este dispus să efectueze o plata în favoarea sa, sumele de bani nu au fost primite de medic sau de spital ci de fiecare pacient care a beneficiat prin prestația medicală de suma efectiv plătită, de el în favoarea sa.”
